Sari la conținut

Promisiuni mari, realizări mici. Autorităţile au promis 90 kilometri de autostradă, dar sunt gata doar 44 

Cu aproape 700 de kilometri de şosea rapidă, România rămâne una dintre ţările europene codaşe la capitolul infrastructură. Cu puţin peste 40 de kilometri de autostradă inauguraţi, 2014 este cel mai slab an din 2010 încoace. În 2013 au fost gata 107 kilometri de autostradă, iar cu un an înainte - 128.

Prima tăiere de panglică, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale

Prima tăiere de panglică din 2014 a avut loc cu doar două zile înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale. Este vorba despre cei 22 de kilometri, între Cunţa şi Sălişte, parte din autostrada Orăştie-Sibiu. Culmea, asfaltul de pe proaspăta autostradă s-a stricat la puţin timp de la inaugurare.Se vede clar ca asfaltul a fost crapat. muncitorii au încercat sa repare pe o portiune de 20 de metri, insa nu se stie cat de rezistenta va fi aceasta reparatie. Şi nu este singura problemă. Terenul pe care e construit drumul de mare viteză ameninţă să o ia la vale.

Tronsonul Nădlac-Pecica, inaugurat. Lotul II, la anul 

În decembrie, înainte de Crăciun, oficialii de la Drumuri au tăiat panglica şi pe primii 22 de kilometri din autostrada Nădlac-Arad. Este vorba despre tronsonul Nădlac-Pecica. Întreaga autostradă, cu o lungime de aproape 39 de kilometri, va fi gata, însă, abia în vara anului viitor. „Lotul II va fi gata contractual la sfârşitul lunii mai. Deci în vară va fi gata şi dat în exploatare”, a spus Adrian Adler - reprezentant asociere Max Bogl - Astaldi. 

Tot în vară sunt promisiuni că se va închide şantierul şi pe tronsonul dintre frontiera cu România şi oraşul ungar Mako, şosea care va lega în sfârşit ţara noastră la reţeaua europenă de autostrăzi. Din păcate, însă, o şosea rapidă continuă care să lege Capitala de Vestul ţării vom avea cel mai devreme peste 4 ani. Şi asta doar dacă ministrul Ioan Rus se ţine de cuvânt şi deschide anul viitor şantiere pentru a construi şi ultimii 120 de kilometri dintre Sibiu şi Piteşti.

Autostrada Sibiu-Piteşti nu se regăseşte pe lista priorităţilor

Totuşi, autostrada Sibiu-Piteşti nu se regăseşte pe lista priorităţilor bugetare din 2015. Guvernanţii promit, însă, bani pentru alte şosele de mare viteză, precum Timişoara-Lugoj, Sebeş-Turda, Lugoj-Deva şi Nădlac-Arad, dar şi pentru centurile din Braşov, Constanţa şi Bucureşti.

În perioada 2007-2014, Transporturile au avut la dispoziţie peste două miliarde de euro, doar pentru reparaţii de drumuri şi construcţii de autostrăzi. Până în 2012 au intrat puţini bani europeni în ţară. Gradul de absorbţie s-a accelerat în ultimii doi ani. Iar şefii de la minister sunt optimişti - speră ca măcar pentru infrastructura rutieră să cheltuiască anul viitor toţi banii disponibili.

2014 a fost şi anul în care s-a încercat o resuscitare a autostrăzii Comarnic-Braşov. Au fost desemnaţi, pentru a treia oară, aceeaşi constructori: francezii de la Vinci, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor, iar costul autostrăzii a crescut de la 1,2 la 1,8 miliarde de euro.

Tot în acest an a fost pus pe hârtie un plan pentru autostrăzi, după care ar trebui să se ghideze toate Guvernele pentru construcţia de drumuri de viteză. Dacă ar fi să credem Ministerul Transporturilor, până în 2030 ar urma să avem peste 2000 de kilometri de drumuri expres şi peste 650 de kilometri de autostradă în plus.

Deocamdată, însă, România este, alături de Bulgaria, statul european cu cea mai slab dezvoltată reţea de drumuri de mare viteză - doar 692 de kilometri. Spre comparaţie, Spania, statul european care stă cel mai bine la acest capitol - are 16 mii de kilometri. În Germania sunt 12 mii, în Franţa aproape 11 mii de km, iar Ungaria are aproape 1.500 de km de autostrăzi.