Sari la conținut

RAPORT. Fără salvare în caz de cutremur: echipamente de intervenție învechite, spitale nesigure

Trei sferturi din populaţia României ar avea de suferit în cazul unui cutremur major, iar una dintre zonele puternic lovite ar fi Capitala. Sunt informaţii ce vin chiar de la cei care ar trebui să intervină în cazul unei catastrofe. Mai grav este că într-o astfel de situaţie şi salvatorii sunt în pericol. 32 de unităţi ISU sunt şubrede, iar multe dintre echipamentele de intervenţie sunt vechi de peste 20 de ani. În plus, nici spitalele nu sunt deloc sigure pentru a putea prelua răniţii în caz de catastrofă.

Dacă un cutremur major va zgudui România, vom avea nevoie de mult noroc. Este concluzia autorităţilor care spun că 75 la sută dintre români vor avea de suferit. Mai grav, şi salvatorii ar putea avea probleme.
„Echipamente de stingere a incendiilor, unde gradul de învechire este semnificativ. Peste jumtate din tehnica de intervenţie este cu mult depşită, de două ori durata de exploatare. Avem şi echipamente de transport de tehnică de intervenţie. O altă categorie deficitară. În ultimii 25 de ani, din bugetul naţional nu au fost fonduri pentru camioane de intervenţie”, spune lt. Col. Radu Cristian, şeful centrului operaţional IGSU.

Cei care trebuie să intervină în caz de cutremur lucrează chiar ei în clădiri cu risc seismic. 32 de sedii ISU sunt în această situaţie. O astfel de clădire este char unul dintre centrele de comandă.

Chiar clădirea IGSU este încadrată în zona clădirilor şubrede care ar putea avea de suferit în cazul unui cutremur. În interior lucrează în fiecare zi peste 200 de pompieri. Mulţi dintre ei au funcţii de conducere și ar trebui să coordoneze echipele ISU în teren.

„Cu siguranţă cei care sunt expuşi riscului duc la vulnerabilitate în instituţie şi în capacitatea de intervenţie. Mai ales dacă acolo vorbim de garaje, de maşini de intervenţie. Dacă se prăbuşeşte în cutremur înseamnă că ai pierdut şi capacitatea de intervenţie”, spune secretarul de stat Raed Arafat

Deşi se feresc de scenariile sumbre şi cu atât mai mult să ia în calcul un număr al victimelor, oficialii spun că Bucureştiul ar fi cea mai afectată zonă în cazul unui seism. O hartă întocmită în urmă cu trei ani a împărţit Capitala în trei zone de pericol. Cel mai grav afectate cartiere ar fi Băneasa şi Pantelimon şi oraşul Otopeni, din nordul Capitalei. Risc intermediar a fost calculat pentru zonele 1 Mai, Titulescu, Floreasca şi Tei. Cartierele Berceni, IMGB, Vitan şi Republica figurează ca fiind cele mai sigure zone.
„Este una dintre capitalele europene care este evaluată ca fiind foarte grav afectată în cazul unui seism major. Este dispusă într-o zonă cu risc ridicat seismic. Comportamentul solului situează Capitala noastră la un nivel ridicat de risc. Zona Centrului Istoric va fi grav afectată în cazul unui cutremur major”, spune lt. Col. Radu Cristian.
„Ne aşteptăm să fie şi răniţi, ne aşteptăm să fie şi persoane decedate, din păcate, în caz de cutremur. Nu avem cum să negăm această realitate”, spune Raed Arafat.

O altă problemă majoră: nici spitalele nu sunt locuri sigure.
„Spitalele care nu au avut parte de consolidare şi care sunt considerate că au un risc seismic devin cele mai vulnerabile. Spitalele care au avut consolidarea rămân vulnerabile la cutremur, dar nu din punct de vedere al clădirii, ci de aia lucrăm cu ei, să îmbunătăţim nivelul de pregătire”, spune Raed Arafat.

Pe listele primăriei Capitalei, 766 de clădiri sunt încadrate în diferite clase de risc seismic. Oficialii spun că şi 97 de şcoli din Bucureşti sunt în pericol în cazul unui cutremur de peste 7 grade.