Sari la conținut

Refugiații sirieni se plâng de șpăgile din spitalele românești

Aveau viitorul în faţă dar au fost nevoiţi să lase totul în urmă şi să plece în căutarea unui loc mai sigur. Doi avocaţi din Siria veniţi de puţin timp în ţara noastră ca refugiaţi spun că deja cunosc realităţile cu care se confruntă orice român: au dat şpagă la maternitatea unde s-a născut copilul lor, aici în Capitală, şi cunosc lipsurile din sistemul de sănătate: copilul nu a primit vaccinurile la timp.

„L-au răpit pe tatăl meu, ca să ne forţeze pe noi, fiii lui, să intrăm în armată”, spune Wassim Mareshli, refugiat.

Aşa începe povestea lui Wassim, un tânăr sirian în vârstă de doar 26 de ani, care a fugit din propria ţară cu gândul la o viaţă liniştită, relatează Digi24.

Era în ultimul semestru la Facultatea de Drept din ţara vecină, Liban, dar nu a mai apucat să-şi termine studiile. Şi-a luat soţia, licenţiată în drept la aceeaşi facultate, şi a plecat. Au stat prin tabere câteva luni până să ajungă anul trecut în vară în România.

„Acestea sunt diplomele mele, cea mare este diploma care arată că sunt licenţiat în contabilitate în Siria, iar celelalte că am fost înscris în ultimul an la Facultatea de Drept din Liban”, spune el.

Wassim lucrează acum ca mecanic pentru a-şi putea întreţine soţia şi copilul, venit pe lume anul trecut, la o maternitate din Capitală. Băieţelul de doar şase luni este îndrăgit de toţi vecinii.

Venirea pe lume a lui Samir i-a adus pe cei doi migranţi faţă în faţă cu realităţile româneşti. Cei doi spun la unison că au fost şocaţi să descopere că într-un spital se cer bani pentru orice, lucru neobişnuit în Siria.

Când am intrat în spital... Trebuie să dai bani şi în stânga şi în dreapta. Nu lucrează nimeni fără să dai bani! La noi, după ce naşte soţia, este obiceiul ca tatăl să aducă ceva dulce tuturor, dar nu bani ca să facă treabă”, spune Wassim Mareshli, refugiat din Siria.

Copilul meu are şase luni acum şi încă nu a făcut vaccinul de două şi de patru luni”, spune Nour Barkoumi, refugiată din Siria.

Cei doi sunt cu gândul tot timpul acasă, acolo unde au rămas cei dragi.

„Mi-e frică tot timpul şi când sună telefonul mi-e frică să nu se fi întâmplat ceva rău”, spune Nour Barkoumi.

„Sunt zile când regret că am plecat, dar în acelaşi timp eu nu mai vreau să văd sânge”, adaugă Wassim Mareshli.

Alături de cei doi, alţi 566 de migranţi au ajuns în ţara noastră in ultimul an, transferaţi din tabere din Italia şi Grecia.

„Pe întreaga perioadă a procedurilor de azil persoanele benficiază de asistenţă materială, asistenţă socială, medicală dar şi de cosniliere juridică de specialitate”, declară Ermina Mihai, purtător de cuvânt al IGI.

Statul român le asigură refugiaţilor timp de o jumătate de an 540 de lei lunar.