Sari la conținut

Religia nu îi face pe oameni să se comporte mai bine, ci să se simtă mai vinovaţi

Autorii studiului nu au descoperit "nicio diferenţă semnificativă" în ceea ce priveşte numărul şi calitatea morală sau imorală a comportamentelor şi a faptelor întreprinse de participanţii religioşi şi atei, scrie Mediafax.

Cercetătorii americani au găsit o singură diferenţă: persoanele religioase au reacţionat cu mai multă mândrie şi gratitudine faţă de faptele lor morale, dar şi cu mai multă vină, ruşine şi dezgust faţă de faptele lor imorale.

Potrivit autorilor studiului, acest fapt înseamnă că persoanele religioase şi cele atee au mai multe lucruri în comun decât se credea în trecut în privinţa experienţelor morale din viaţa de zi cu zi. "Din câte ştim, acesta este primul studiu care analizează în mod direct felul în care moralitatea se manifestă în experienţele de zi cu zi ale oamenilor", a declarat Linda Skitka, psiholog la Universitatea Illinois din Chicago, coautoare a studiului.

Pentru a analiza felul în care oamenii resimt moralitatea şi imoralitatea în viaţa de zi cu zi, cercetătorii americani au chestionat peste 1.200 de adulţi, cu vârstele cuprinse între 18 şi 68 de ani, prin intermediul telefoanelor inteligente.

Timp de trei zile, aceşti cetăţeni americani şi canadieni, care au alcătuit un eşantion reprezentativ din punct de vedere demografic, au primit cinci semnale în fiecare zi, care i-au determinat să ofere răspunsuri scurte la un chestionar despre faptele morale sau imorale pe care le-au comis sau suportat, la care au asistat sau despre care au auzit în ultima oră.

Pe lângă factorul religios, cercetătorii au analizat moralitatea faptelor zilnice şi simpatiile politice, dar şi efectele pe care moralitatea şi imoralitatea le au asupra gradului de fericire al unui individ şi sentimentului acestuia de a avea un scop în viaţă.

Autorii au descoperit astfel că persoanele religioase şi cele atee diferă într-un singur fel: felul în care îi fac să se simtă faptele morale şi imorale. Persoanele religioase au răspuns cu emoţii mai puternice - mai multă mândrie şi gratitudine faţă de faptele lor morale, dar şi mai multă vină, ruşine şi dezgust faţă de faptele lor imorale.

De asemenea, autorii studiului nu au găsit dovezi care să ateste vreo înclinaţie pentru moralitate mai mare în rândul persoanelor care simpatizează cu partidele politice conservatoare faţă de persoanele care simpatizează cu partidele liberale.

Pe aceeași temă