Sari la conținut

RETROSPECTIVĂ 2014. Economia, sufocată de măsuri sociale

Guvernul a încercat anul acesta să câştige bunăvoinţa persoanelor cu venituri reduse. Aşa că a majorat salariul minim de la 800 la 900 de lei. O măsură de care au beneficiat peste 800.000 de angajaţi.

Tentaţia pomenilor electorale a fost tot mai mare, pe măsură ce alegerile prezidenţiale s-au apropiat. Aşa că în bugetul pe 2015 au fost trecute alte două majorări, iar salariul ajunge la 1.050 lei.

Nu au fost uitaţi nici cei 5,3 milioane de pensionari, care vor primi cu 5 la sută mai mulţi bani de la 1 ianuarie.

„În ani electorali, guvernele de orice culoare adoptă măsuri cu un pronunțat caracter social pentru a cumpara bunavoința electoratului. O parte sunt previzibile, atunci cand vorbim despre pensii, altele sunt pur și simplu niște găselnițe”, spune analistul economic Bogdan Glăvan.

Executivul nu i-a uitat nici pe copii. Jumătate de milion de copii, din patru milioane câţi sunt în România, au primit alocaţii duble - adică 84 de lei pe lună.

Guvernul a dat mai mulţi bani şi pentru copiii care se află în plasament şi a dublat raţiile de mâncare pentru 100 de mii copii instituţionalizaţi şi persoane cu dizabilităţi.

Şi nu sunt singurele beneficii acordate. 50.000 de pensionari, 20.000 de mame și 25.000 de bugetari ale căror pensii au fost calculate greşit sau au obţinut venituri ilegal vor beneficia de amnistie fiscală.

„Toate aceste intervenții de natură politică răstoarnă un cadru instituțional prestabilit prin reglementări și nu ai voie să dai peste cap tot sistemul legal din țara asta pentru niște obiective politice”, atrage atenția analistul economic Valentin Ionescu.

Din sacul abundenţei, statul a găsit bani pentru majorarea salariilor unor categorii de bugetari. Salariile profesorilor vor fi mărite, iar medicii, dar şi angajaţii din asistenţă socială vor primi câte 100 de lei în plus la salariul brut, de la 1 ianuarie. De această măsură vor beneficia aproximativ 300.000 de persoane.

Guvernanţii spun că sunt bani pentru toate aceste promisiuni fără să fie nevoiţi să pună biruri noi.

Generozitatea guvernamentală costă două miliarde de lei, doar în 2015.

Golul adus bugetului urcă la 12 miliarde de lei, dacă ţinem cont şi de reducerea CAS şi de diminuarea deficitului bugetar.

„Ca stat membru NATO avem obligaţia să creştem alocaţiile bugetare pentru Apărare cu 0,2% din PIB, să zicem. Dacă mai adăugam un necesar de cofinanţare pentru fonduri europene - un 0,2-0,3% din PIB - deja ajungem la peste 15-17 miliarde de lei”, explică Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

În aceste condiţii, economiştii sunt sceptici că autorităţile îşi pot respecta toate promisiunile.

„E greu să promiţi că nu vei majora taxe în contextul actual în Europa. Problema majorării taxelor, dacă va interveni, va fi una majoră câtă vreme obiectivul sau în sfârşit scopul acelor majorări va fi să mai peticipim, pe ici, pe colo, diverse costuri sociale”, spune Florian Libocor, economistul şef al unei bănci comerciale.

„Guvernul a luat o serie de măsuri cu tentă electorala, a crescut diferite salarii valabile de la 1 ianuarie, a scăzut CAS, a scăzut cuantumul taxei pe stâlp. Din acest punct de vedere, avem niște cheltuilei mai mari, care vor fi finanțate cu încasări la bugetul statului mai reduse”, spune analistul economic Cristian Păun.

Nu sunt singurele cadouri electorale făcute în acest an. Sute de milioane de lei din Fondul de Rezervă la dispoziţia Guvernului au intrat în conturile primăriilor din ţară. Au fost daţi bani pentru plata datoriilor spitalelor şi primăriilor, pentru asigurarea încălzirii în sezonul rece şi pentru activităţile din sezonul rece.

Şi bisericile au beneficiat de mărinimia Guvernului. Printre lăcașele de cult care au primit bani din Fondul de rezervă se numără Catedrala Greco-Catolică din Cluj-Napoca, mănăstirile Lainci și Tismana din Gorj, Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, Agapia și Văratic din Neamţ.

Pe listă se află şi Mănăstirea Nicula din Cluj. Coincidenţă sau nu, fondurile au fost date la doar două săptămâni după vizita premierului Victor Ponta, de Sfânta Maria, la această mănăstire.

În hotărârile prin care Guvernul a dat bani bisericilor nu se specifică însă destinaţia banilor. Asta în condițiile în care, potrivit legii, fondul de rezervă la dispoziția Executivului este destinat situațiilor de urgență.