Sari la conținut
News Alert

Revoluţia SHARE şi TWEET: cum a influenţat alegerile prezidenţiale din România

Duminică, 2 noiembrie. Ziua primului tur al alegerilor prezidenţiale. În afara ţării, un vulcan stă să erupă. Mii de români se revoltă pentru că nu pot vota. Stau ore în şir la coadă. Exasperaţi de proasta organizare a secţiilor de votare de la ambasade şi consulate, au răbufnit.

Horia Trifu, un român stabilit la Stuttgart, este unul dintre sutele de oameni care au creat România "virtuală": "Credeam că, cu gestul meu de a posta pe reţelele de socializare, reuşesc să fac oamenii să se mişte mai repede. Erau doar patru ştampile la consulat la Stuttgart. Foile circulau foarte greu, declaraţiile respective. Speram să schimbăm ceva."

Sute de mii de români din ţară au aflat în timp real despre greutăţile pe care le întâmpină conaţionalii care vor să voteze în străinătate. Astfel, mullţi dintre cei care au stat cu orele la cozi să voteze au devenit "reporteri ad-hoc".

Dragoş Stanca, expert social media, spune: "Fenomenul ăsta al jurnalismului cetăţenesc nu este unul nou. A fost amplificat de Facebook."

"Social media contează foarte mult mai ales în situaţiile de urgenţă în care există o schimbare rapidă şi în care cineva doreşte să existe o reacţie imediată din partea unor grupuri importante de oameni" -  întăreşte sociologul Mircea Kivu.

Aşa că totul a intrat într-o spirală, iar în turul al doilea diaspora a fost atât observator cât şi actor în desfăşurarea alegerilor.

Oamenii au cerut în stradă, dar şi în mediul virtual, dreptul la vot şi o organizare mai bună a scrutinului. Românii au umplut reţelele de socializare, blogurile şi chiar email-urile redacţiilor din ţară cu imagini şi informaţii la cald. La Stuttgart şi Bonn, oamenii au stat câte cinci ore la coadă ca să poată vota.

Iar mobilizarea şi determinarea românilor din afara graniţelor ţării i-au motivat şi pe cei de acasă să iasă la vot.

Marian Trifu, consultant politic: "Cei care au făcut diferenţa au fost oamenii obişnuiţi, care pe fondul acestui val de nemulţumire legat de modul în care s-a votat în diaspora, s-au mobilizat".

Dacă acum 25 de ani, revoluţiile se duceau în stradă, acum ele se duc pe Facebook sau Twitter: în 2009 în Republica Moldova şi Iran, în 2010 în Tunisia sau Egipt, dar şi Euromaidanul ucrainean din 2013. Ultimul exemplu vine din Ungaria. Guvernul de la Budapesta a retras un proiect de taxare a Internetului după ce sute de mii de oameni au participat la mişcări uriaşe de protest.