Sari la conținut

România degeaba | Asistați social pe motiv de hemoroizi

În România sunt sate întregi unde oamenii nu muncesc. Sunt aşa-numiţii asistaţi social. În total, 250.000 de români, cât întreaga populaţie a unui judeţ de mărimea Mehedinţiului sau Ialomiţei. Sunt oameni care nu au carte, nu au muncit nici măcar o oră în viaţa lor şi unii nici nu vor să o facă. Pe de altă parte, statul recunoaşte: şi dacă ar vrea să se angajeze, aceştia nu ar avea unde. Ce e de făcut? Încercăm să aflăm împreună cu autorităţile răspunsul la această întrebare, în campania Digi24 „România degeaba”.

Hristache Budescu are 59 de ani şi trăieşte din venitul minim garantat de stat încă de la apariţia acestuia, în 2001. Pe atunci avea doar 43 de ani şi, ca şi acum, nu avea un loc de muncă. Doar foarte multe boli.

Am multe complicaţii şi arăt om pe dinafară, dar sunt terminat. (Reporter: Dar de ce suferiţi?) Mai multe, şi cu rinichii, şi cu plămânii, şi cu inima, hemoroizi”, spune Hristache Budescu, asistat social.

Iar ca el mai sunt sute.

În comuna Frumuşiţa, la Legea 416 beneficiază aproximativ 350 de persoane. Sunt persoane care ar putea să-şi câştige existenţa altundeva, în afara acestei Legi 416”, spune Stoica Paraschiv, viceprimarul comunei Frumuşiţa.

Din Frumuşiţa, mergem la Tecuci, al doilea mare oraş din judeţul Galaţi, unde sunt aproape 500 de persoane asistate. La 28 de ani, Ion nu a muncit o zi în viaţa lui. De vină, spune el, sunt problemele medicale. Invocând tot sănătatea precară, el a refuzat, în această toamnă, un loc de muncă plătit cu salariul minim pe economie.

Problema e că nu dovedesc. Eu am şi hemoroizi, am şi probleme la mână, care... nu pot”, spune Ion Ciriblan, asistat social.

Doctorii spun că deseori asistaţii social le trec pragul şi caută pe diverse căi să obţină documente medicale să scape de orele obligatorii de muncă la primării sau ca să refuze o slujbă fără să piardă ajutorul social.

Ei vin cu diverse afecţiuni închipuite la medicii de familie sau la alţi medici, de diverse specialităţi, astfel încât să obţină scutiri din partea acestora. Nu este o practică normală, dar observăm cu toţii că este o practică uzuală prin care statul român este astfel păgubit”, spune Valentin Boldea, medic de familie.

Oamenii inventează tot felul de boli care, în mod normal, interzic efectuarea unui efort fizic. De la afecţiuni cardiace şi respiratorii până la probleme ale aparatului locomotor sau ale coloanei vertebrale, nimic nu este exclus, nici măcar cele mai banale suferinţe.

Sunt pacienţi care vin cu viroze respiratorii, boli digestive, chiar şi cu fisuri anale sau hemoroizi, solicitând scutiri medicale că nu pot să muncească”, spune Valentin Boldea, medic de familie.

Cei care cunosc cel mai bine cum stau lucrurile şi care ar putea să ia măsuri sunt primarii. Însă fermitatea acestora în aplicarea Legii 416 diferă la fel de mult precum bolile invocate de asistaţii social. Foarte puţini sunt edilii care au curajul să refuze sau să taie venitul minim garantat. Unii primari se poziţionează undeva într-o zonă neutră, iar cei mai mulţi nu îi ating nici cu o floare pe beneficiarii ajutorului acordat de stat.

Marea majoritate ar trebui să rămână în continuare la venitul minim garantat pentru că nu au altă soluţie”, spune Stoica Paraschiv, viceprimarul comunei Frumuşiţa.

Avem o psihoză că folosesc banii în alte scopuri decât cele ale supravieţuirii. Eu cred că ar trebui gândit un sistem prin care să li se acorde câteva bonuri valorice cu care să-şi poată plăti utilităţile, de exemplu, taxele şi impozitele sau alimente de bază din producţia românească. Eu cred că ar fi mult mai eficient decât să li se dea acei bănuţi”, spune Laurenţiu Gîdei, primarul oraşului Tg. Bujor.

Doar în judeţul Galaţi sunt peste 10.300 de familii care trăiesc din venitul minim garantat. Statul român le plăteşte 2,8 milioane de lei pe lună.