Sari la conținut

Sălile de sport din mijlocul câmpului. Milioane de lei pentru investiții inutile în sate fără asfalt sau canalizare

Asta ne trebuia nouă aci? Magazia asta?”

Aşa reacţionează locuitorii din satul Greci, judeţul Dâmboviţa, când sunt întrebaţi de sala de sport din localitatea lor. Construcţia masivă, vopsită în culori vesele, tronează la ieşirea de pe autostrada Bucureşti-Piteşti spre sat, în mijlocul unui câmp. Sala de sport, cu 150 de locuri şi teren de handbal, a fost inaugurată anul acesta, înainte de alegerile prezidenţiale, pe tarlaua 29. Oamenii se plâng că nu au gaz, canalizarea nu e gata, iar drumurile nu sunt toate asfaltate. Sala de sport a costat peste 3 milioane de lei.

Investiţia din Greci a început în 2009, iar banii au fost daţi de Compania Naţională de Investiţii, în cadrul unui proiect naţional conceput de Guvernul Năstase în 2002. Lucrările de la Greci s-au finalizat, dar sala de sport nu-şi găseşte utilitatea. Nici măcar elevii nu o folosesc.

Beneficiarul direct al investiţiei este primăria comunei Petreşti. Primarul sau viceprimarul nu sunt de găsit. Răspunsurile sunt oferite de secretara primăriei.

„Nu s-a desfăşurat nicio activitate până în prezent. Considerăm că este o investiţie oportună, pentru că sunt la nivelul comunei două asociaţii care funcţionează... asociaţii sportive. Şi sunt tineri dornici pentru practicarea sporturilor”, spune Mihaela Zamfirescu, secretarul primăriei din comuna Petreşti.

Oamenii din localitate spun cu totul altceva: „Nişte bani investiţi de pomană”.

Situaţia este similară şi în judeţul Braşov, în localitatea Crizbav. Primăria a decis acum trei ani să investească peste 3,5 milioane de lei într-o sală de sport de 150 de locuri, amplasată în mijlocul unui câmp, la marginea localităţii. Sala de sport nu a fost racordată la gaz şi nu e folosită de nimeni acum.

În Crizbav drumurile nu sunt asfaltate și puține case au canalizare sau alimentare cu gaz.

Şi primăria din Comana, judeţul Giurgiu a considerat utilă o sală de sport. A cerut să fie construită în satul Vlad Ţepeş. Proiectul a demarat în 2010 şi a costat aproximativ 3,5 milioane de lei. Banii au venit tot de la Compania Naţională de investiţii. Locuitorii din sat, vecini cu sala de sport, sunt însă nemulţumiţi.

În comuna Prundu din Giurgiu, situaţia e un pic diferită. Sala de sport a fost finanţată tot de Compania Naţională de Investiţii. S-a construit pe tarlaua 74, la ieşirea din localitate. Este funcţională, iar elevii sunt transportaţi cu autobuzele pentru că şcoala e departe, în centrul comunei. Primarul din Prundu are şi explicaţie pentru faptul că multe sate au săli de sport, dar nu au gaz şi canalizare.

Un primar care, cel puţin, este întreg la minte îşi prioritizează lucrurile. Aceste proiecte în momentul în care le depui ca să obţi finaţarea, le depui la instituţii care nu au niciun fel de legătură şi niciun fel de conexiune una cu alta”, spune edilul Cătălin Corbea.

La Bradu, în judeţul Argeş, sala de sport a fost construită în anul 2012. Este un exemplu pozitiv. Cu o capacitate de 180 de locuri și opt vestiare, este folosită de toţi copiii din comună. Mai mult, aici se organizează turnee naționale de fotbal în sală.

Este o investiție de aproximativ 37 de miliarde de lei vechi. La început am considerat că este o investiție mare, într-un loc departe de oraș, dar nu a fost așa. Sunt foarte multe solicitări și chiar vin cei din oraș ca să facă aici sport”, spune Florin Frătică, primarul comunei Bradu.

Compania Naţională de Investiţii a demarat începând cu 2002 un program naţional prin care se construiesc săli de sport în zone rurale şi urbane din ţară. Proiectul a fost continuat de toate guvernele care au urmat după guvernul Năstase, iar până acum au fost finalizate peste 1.000 de săli. Doar în perioada 2010-2013, Compania Naţională de Investiţii a cheltuit peste 111 milioane de euro din bugetul statului. Până la această oră, instituţia nu a răspuns întrebărilor Digi24 legate de criteriile de investiţie a banilor sau dacă verifică cineva utilitatea sălilor de sport din mediul rural.