Sari la conținut

Sărăcie extinsă. 90% din venitul unei familii se duce pe mâncare şi dările către stat

„Mi-am făcut o situaţie cu toate plăţile pe care le fac. Cu ce venituri intră şi ce plăţi fac. De pildă, în luna ianuarie am depăşit cu 257 de lei. De unde au venit banii ăştia? Mă rog, de la cunoscuţi, de la părinţi”.

Familia Cîrcu din Galaţi abia se se descurcă de la o lună la alta cu un venit de 2200 de lei. Încearcă să nu împrumute prea mult şi, pentru că sunt contabili, cei doi soţi au o evidenţă clară a datoriilor şi cheltuielilor.

George Cîrcu: „250 de lei se duc pe mâncare. Pe utilităţi 750 de lei clar se duc. Dacă ne gândim la cei 250 ori 4 săptămâni, plus cei 750, iată am ajuns la 1750 de lei. Mai există şi o rată, pe care nu aş vrea să o am dar iată că o am şi mă duc în 2000 de lei, până la 2200 de lei mai e puţin. Se întâmplă să nu rămână nici cei 200 de lei. Şi atunci mai există şi o mamă, şi o soacră, nu mai poate fi vorba de altceva decât de mâncare şi utilităţi”.

Valerica Cîrcu: „Mergem o dată pe săptămână la cumpărături. Ce să zic? Mergem mai mult prin pieţe. Încerc să gătesc mai mult ca să nu dau, ca să încerc să mă încadrez în bugetul pe care îl am”.

Cifrele arată că vorbim despre un model care se regăseşte în majoritatea familiilor din România.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică veniturile totale medii ale unei familii din România ajung la 2577 de lei, iar cheltuielile la 2263 de lei. Cifrele analiştilor arată că 72,9 la sută din bani merg pentru consum iar 18,6 pentru impozite şi contribuţii. La un calcul simplu rezultă că peste 90 la sută din bugetul unei familii se duce pe mâncare şi dările către stat.

Pentru sociologi, aceste cifre proiectează o situaţie în care sărăcia se va extinde şi chiar se va moşteni. Iar consecinţele pot fi grave.

Mircea Chivu, sociolog: „Asta duce la ceea ce numim noi sărăcie endemică, adică dacă toţi banii se duc pe mâncare şi pe plata facturilor, pentru perfecţionare profesională, nu-ţi rămâne nimic, pentru educaţia copiilor care e gratuită, dar numai pe hârtie, iar nu rămâne nimic, deci sărăcia se regenerează, se transmite din generaţie în generaţie".

Potrivit datelor statistice, românilor le mai rămân doar 0,3% din venituri pentru investiţii. Adică aproape nimic.