Sari la conținut

Semnificațiile pascăi. Nimic nu este lăsat la voia întâmplării atunci când se pregăteşte

Nimic nu este lăsat la voia întâmplării atunci când se pregăteşte pasca - nici ziua în care se prepară, nici forma şi nici elementele de decor.

Tradiţia spune că Sâmbata Mare este ziua în care se coace pasca. Se ia aluatul de cozonac rămas şi se prepară umplutura. Decorarea pascăi nu se face la întâmplare. Astfel, de jur împrejurul ei se așează o cunună de aluat împletită.

„Lăsăm o portiţă. Şi aşa am apucat şi noi din moşi-strămoşi. Noi spunem că este portiţa în care a intrat Domnul Iisus în Ierusalim. Să punem veriga. Să lăsăm şi poarta aici-şa. Uite aşa!”, a spus o gospodină.

„Am cercetat şi foarte mulţi din bătrânii satului mi-au confirmat că fereastra sufletului trebuie lăsată la pască şi iată unde eu credeam că este un greş este un obicei foarte vechi, de a lăsa sufletul liber, nu numai în zilele Paştelui dar gândiţi-vă că este vorba de Învierea Domnului, când spiritele sunt libere, când se spune că se întorc morţii pe pământ”, a spus Paul Buţa, cercetător etnograf.

Doamna Vasilica Răzvan are 72 de ani şi-şi aminteşte cu drag de anii copilăriei, când se făceau pregătirile de Paşte. Şi tot tradiţia spune că pasca iese bună dacă cei care o prepară şi-au pregătit în primul rând sufletul, prin rugăciuni, pentru sărbătoarea Paştelui.