Sfinţii Mihail şi Gavriil, ocrotitorii jandarmilor, sărbătoriţi astăzi de ortodocşi

Mihail şi Gavriil sunt cei mai cunoscuţi dintre arhangheli, despre care se spune că luptă în oastea cerească pentru respectarea poruncilor lui Dumnezeu. Asemenea lor, dar pe Pământ, jandarmii, cei ocrotiţi de Mihail şi Gavriil, asigură respectarea legilor oamenilor.

În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decât Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun că el poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănator Sfântului Haralambie.

În trecut, în societatea tradiţională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriţi ca păzitori ai oamenilor de la naştere şi până la moarte. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la Judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele născute din patimile omeneşti şi purifică, prin post, conştiinţele.

În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită "turta arieţilor" (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), considerată purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă, în dimineaţa de 8 noiembrie, între oi, unde sunt aduşi şi berbecii.

În sâmbăta dinaintea sărbătoririi se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date la pomana pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc "Moşii de Arhangheli". Fiecare om trebuie să aprindă o lumânare, care îi va fi "lumina de veci" în lumea de dincolo. Se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei dispăruţi fără lumânare.