Sari la conținut

Sistem centralizat de încălzire sau centrală de bloc? Ce arată calculele

Locatarii unui bloc din Capitală spun că în urmă cu un deceniu au luat decizia inspirată, care i-a scăpat de corvoada facturilor uriaşe: „Eram nemulţumiţi de furnizarea căldurii de la RADET şi atunci ne-am gândit că cea mai bună soluţie ar fi să facem o investiţie într-o centrală proprie”.

Drumul apei calde. De ce plătesc românii în fiecare iarnă tot mai mult pentru încălzire

Au plătit aprope 20.000 de euro pentru centrala termică, dar au simţit imediat diferenţa.

Până în urmă cu doi ani, facturile erau cam cu 30 la sută mai mici decât pentru cei racordaţi la sistemul centralizat de încălzire.

Între timp, scumpirea gazului natural a redus diferenţa, dar nici aşa, oamenii nu vor să audă nici în ruptul capului de întoarcerea la vechiul sistem. De altfel, în ultimii ani, toţi dezvoltatorii imobiliari au mers exclusiv pe montarea centralelor termice de apartament. La marginea Bucureştiulul, câteva mii de familii se încălzesc independent de RADET.

Dincolo de independenţa energetică, avantajul cel mai mare se reflectă în factura lunară.

Dacă în Capitală sistemul centralelor de bloc sau de apartament este încă prea puţin folosit, în restul Europei coloşii de tipul RADET sau ELCEN au dispărut de zeci de ani.

Madridul, de exemplu, nu are centrale de cartier, ci doar de bloc.

Ca o comparaţie, Primăria Capitalei asigură în fiecare an RADET-ului un buget de aproape 100 de milioane de euro numai pentru plata subvenţiilor la căldură. În acelaşi timp, în ultimii 20 de ani, regia a acumulat datorii de peste 780 de milioane de euro.