Sari la conținut

Sorin Oprescu: Bucureştiul este a zecea capitală, la nivel mondial, în termeni de risc seismic

  

Este unanim recunoscut de specialişti că Bucureştiul este clasat a zecea capitală, la nivel mondial, în termeni de risc seismic, capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa. În mod evident, în acest context, concentrează cel mai înalt risc seismic din România”, a declarat primarul Capitalei, Sorin Oprescu. Acesta a precizat că situaţia reală a Bucureştiului este extrem de serioasă, dar că nu îşi doreşte să creeze panică.

Experţii au identificat principalele cauze: concentrări de clădiri şi de populaţie incomparabile cu oricare alt oraş al României. Planul de dezvoltare urbană a municipiului Bucureşti, emis în 1935, recomanda centrul oraşului ca poziţie de amplasare pentru cele mai înalte clădiri din oraş şi acolo s-a construit atunci. S-a dovedit a fi o decizie greşită. Din păcate, decizia a fost generată din cauză că, din 1831, timp de 100 de ani, nu a fost niciun cutremur major, iar specialiştii de la acea vreme au considerat că Bucureştiul nu are probleme seismice”, a explicat Sorin Oprescu.

În Bucureşti există peste 760 de clădiri cu risc seismic. Dintre acestea, 186 prezintă un risc ridicat de prăbuşire. 

Edilul a adăugat că în Bucureşti sunt 113.863 de imobile, care totalizează 804.287 de apartamente. Din întreg fondul construit, cu destinaţie majoritară de locuit, au fost experizate 2.523 de clădiri şi s-a constatat că 186 imobile se înscriu în categoria de risc 1 - pericol public, din care majoritatea, peste 92%, au fost construite înainte de 1940, adică în perioada în care nu existau norme pentru construcţia de locuinţe. În plus, structura acelor imobile a trecut şi prin experienţa cutremurelor majore de după 1940.

Primarul a explicat că aceste imobile, în funcţie de regimul de înălţime, se repartizează astfel: 85 de clădiri au peste cinci etaje (44,7%), 46 de clădiri au peste opt etaje (24%) şi 59 au sub patru etaje (31,05%).

"Repartiţia clădirilor din Bucureşti încadrate în risc 1 - pericol public, pe sectoare, ne indică faptul că majoritatea clădirilor din această categorie sunt în sectoarele 1, 2 şi 3. Poate este un element de reflecţie pentru primarii din sectoarele respective, că este mai important programul de punere în siguranţă a clădirilor decât cel de reabilitare termică. Sau, dacă tot le fac, să le facă împreună", a mai spus Oprescu, adăugând că, în propunerea de modificare a legii, trebuie introdusă obligativitatea ca acolo unde se face reabilitare termică, să fie făcută înainte reabilitarea structurii de rezistenţă a clădirilor.

Primarul a explicat că, pentru Bucureşti, clasa I de risc seismic cuprinde două categorii, respectiv imobile expertizate tehnic care reprezintă pericol public şi imobile din aceeaşi clasă, dar nedeclarate pericol public.

"Majoritatea imobilelor sunt situate în centrul oraşului, pe străzile Franceză, Armenească, Lipscani, Bărăţiei, Gabroveni, Blănari, Calea Victoriei, bulevardul Magheru, din cauză că cele mai multe au fost ridicate în perioada interbelică şi au trecut prin câteva seisme majore, fără a fi consolidate corespunzător după aceea. Acest fond este prioritatea zero a consolidarilor", a spus Sorin Oprescu.