Un vis la cheie a devenit cel mai negru coșmar
2008. În Capitală, piaţa imobiliară este în plin avânt. Cererea copleşeşte oferta. Băncile acordă credite penru locuinţe, fără multe discuţii sau întrebări. Cu doar câteva luni înainte ca bula să se spargă, Constantin Alexandrini cumpără un apartament într-o zonă scumpă şi căutată din Bucureşti. Bărbatul se bucură că a prins o ofertă într-un bloc nou, la standardele zilei. Dezvoltator: un anume Ion Chiriţă.
Constantin Alexandrini, păgubit: Blocul era în faza de fundaţie. Am vizitat zona, ne-a plăcut. Şi aşa l-am cunoscut pe domnul Chiriţă. Am vorbit cu dânsul. Ne-a făcut o mulţime de oferte. Spunea că, dacă la început dăm o sumă mai mare de bani, atunci preţul pe metrul pătrat va scădea. Şi, bineînţeles că acest lucru ne-a încântat.
Nimic din excesul de amabilitate al omului de afaceri nu lasă să se întrevadă că ar fi probleme cu proiectul blocului.
Constantin Alexandrini, păgubit: Mie mi-a spus: domnule, fă contractul aşa cum crezi. Contractul meu nu a fost făcut de mine, a fost făcut de mai mulţi avocaţi. Şi este un contract superb. Nu aş fi pus atâtea condiţii câte au fost puse în contractul ăla. Dar efectiv nu îmi foloseşte la nimic.
Ion Chiriţă părea un om de încredere. Ridicase deja mai multe blocuri noi în Capitală şi era mereu dispus să rezolve orice problemă.
Constantin Alexandrini, păgubit: Era un nume cunoscut în lumea dezvoltatorilor imobiliari. Şi până atunci nu reclamase nimeni sau n-am aflat eu că reclamase.
Cumpărătorul a achitat 230.000 de euro pentru un apartament de 100 de metri pătraţi, cu trei camere, la etajul patru. Penultimul nivel, conform schiţei.
Roxana Wring, preşedintele Asociaţiei ProDoMo: Construcţia a început în 2009. Avea aprobare pentru parter plus patru etaje şi al cincilea retras. Şi prin 2010 a ajuns la nouă etaje.
Blocul a crescut nu doar în înălţime, ci şi în lăţime. Depăşirile flagrante de spaţiu i-au făcut pe vecini să dea dezvoltatorul în judecată.
Constantin Alexandrini, păgubit: Bineînţeles că au câştigat. Şi urma ca acest bloc să fie demolat. Asta era soluţia. Demolat complet.
Roxana Wring, preşedintele Asociaţiei ProDoMo: Decizia a fost dată în 2013 şi în cazul de faţă asta ar însemna demolarea întregului imobil pentru că autorizaţia nu respectă amprenta la sol.
Constantin Alexandrini nu a locuit nici măcar o zi în apartamentul care a fost gata în 2010, pentru care a plătit aproape un sfert de milion de euro. Moştenirea pe care voia să o lase copiilor s-a transformat din apartament în proces de durată.
Tot de durată se anunţă şi demolarea cerută de vecini. La doi ani de la decizia instanţei, imobilul e încă în picioare, iar Primăria Sectorului 2 bate pasul pe loc.
„În prezent, Primăria Sectorului 2 are în derulare operaţiunile de achiziţie a unor servicii de proiectare pentru demolarea construcţiilor ilegale din strada Aurel Vlaicu numerele 120 – 122”, anunță Primăria sectorului 2.
Tot în instanţă a ajuns şi cazul unui alt imobil, de pe Calea Dudeşti, tot din Capitală, construit de acelaşi dezvoltator. Reţeta e aceeaşi: mai multe etaje decât prevede autorizaţia.
Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul: Prima autorizaţie a fost P+5. Şi ea era mai înaltă decât trebuia. După un şir de încă trei autorizaţii s-a ajuns la P+9 şi de fapt investitorul a construit P+10.
La fel ca în cazul blocului din strada Aurel Vlaicu, Ion Chiriţă a fost reclamat în instanţă de vecinii care cereau demolarea clădiri.
Dezvoltatorul a găsit, totuşi, clienţi care au cumpărat apartamente din faza de constucţie. Deşi ştiau din start ce risc îşi asumă dacă vor contracta un apartament în blocul respectiv.
Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul: Toţi oamenii care au cumpărat acolo, în momentul în care au cumpărat, ştiau din Cartea Funciară că este un proces pe rol. Deci ei, din păcate, nu pot să se apere spunând că din neglijenţa cuiva ei urmează să îşi piardă proprietăţile.
Inspectoratul de Stat în Construcţii susţine că a făcut mai multe controale în timpul ridicării blocului. Doar că aceste verificări nu au pus capăt lucrărilor care fie nu aveau toate autorizaţiile în regulă, fie erau prost făcute.
„În perioada 2008-2009 s-au făcut cinci controale în str. Dudeşti nr. 94. Au fost descoperite nereguli în execuţia lucrărilor de construcţie, autorizarea executării, urbanism şi amenajarea teritoriului şi au fost sesizate organele de cercetare penală”, se arată într-un comunicat de presă.
După mai mulţi ani de termene în instanţă, judecătorii au stabilit că etajele construite în plus trebuie demolate. Adică ultimele patru. Decizia nu este definitivă. Şi în acest caz, un lucru este clar: pentru cumpărător, recuperarea pagubei e o misiune aproape imposibilă.
Roxana Wring, preşedintele Asociaţiei ProDoMo: Tot ce a construit domnul Chiriţă a fost construit pe persoană fizică. Dânsul în acest moment, din câte ştim noi, nu mai are niciun bun pe nume propriu.
De altfel, omul de afaceri s-a asociat cu mai multe persoane dispuse să investească alături de el în proiecte imobiliare.
Ion Chiriţă a început să construiască blocuri în 2006. De atunci, a fost acţionar unic sau majoritar în mai multe firme pe care le-a închis rând pe rând, imediat ce au acumulat datorii. Atunci când nu mai putea construi pe numele său, Ion Chiriţă alegea parteneriate avantajoase. Aşa a început lucrări şi în Parcul Tineretului din sectorul 4, anul trecut.
Firma sa, Construcții Locuințe Noi Chi SRL, înfiinţată în 2013, s-a asociat cu Marioara Micşunescu, proprietar al unui teren de 15.000 metri pătraţi din Parcul Tineretului. Femeia a pus terenul la bătaie. Ion Chiriţă a venit cu planul aprobat: un ansamblu rezidenţial de şase blocuri, cu trei etaje fiecare. În ciuda schiţei aprobate de Primărie, pe site-ul dezvoltatorului, blocurile figurează cu patru niveluri şi mansardă.
În 2014, Ion Chiriţă s-a retras din acţionariat, iar proprietari în acte sunt acum alţi trei bărbaţi.
În cazul ansamblului din Parcul Tineretului, lucrurile au debutat fulminant anul trecut. Într-o zi, zeci de arbori au fost puşi la pământ cu buldozerele.
Construcţia a început. Înainte de a se retrage din afacere, Ion Chiriţă a obligat în instanţă Primăria Sectorului 4 să emită o autorizaţie de construcţie. Iar judecatorii i-au dat câştig de cauză.
„Parcul acesta, care este aşa de frumos, să fie împânzit de jur-împrejur de blocuri nu este normal”.
„Mi-e şi rusine să vină cineva să îi spun că e parc aici. Chiar aseară vorbeam cu cineva şi spunea "vai, ce super că stai aici". Să mergeţi acolo jos să vedeţi ce este”, spun locuitorii din zonă.
Activiştii de mediu l-au dat în judecată pe dezvoltator pentru ca a defrişat ilegal aproape 100 de copaci. Iar judecătorii au constatat că firma lui Ion Chiriţă nu a avut aviz de defrişare de la Primăria Capitalei şi au decis oprirea lucrărilor.
Degeaba. La numai câteva zile de la pronunţarea deciziei, betonierele turnau ciment pe o altă bucată de teren, unde va fi ridicat încă un bloc. Iar ritmul de lucru este neobişnuit de rapid.
Omul de afaceri a fost amendat cu 40.000 de lei de Primăria Sectorului 4 şi cu 100.000 de lei de Garda de Mediu pentru defrişarea ilegală. Chiar şi aşa, însă, afacerea merge mai departe. Apartamentele nefinalizate sunt deja scoase la vânzare, inclusiv la târgurile imobiliare.
Nicuşor Dan: Bucureştiul este practic un Rai al investitorilor speculativi imobiliari.
Statistic, în Capitală sunt emise anual până la 1.000 de autorizaţii de construcţie pentru clădiri noi.
Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul: O spun cu maximă responsabilitate: cam jumătate din autorizaţiile care se emit în Bucureşti sunt ilegale.
Arhitectul-şef al Capitalei susţine că astfel de lucrări nu au girul Primăriei şi sunt posibile doar pentru că legea este neclară.
Gheorghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Capitalei: El nu poate să întabuleze, în principiu, dacă e ilegală. Şi nu poate să intre în legalitate decât cu o condiţie: să respecte regulamentul de urbanism de la început. Adică, dacă în cadrul regulamentului de urbanism poate să mai construiască ceva, atunci poate intra în legalitate, după ce primeşte o amendă. Dar dacă a depăşit nu mai... Ăsta e un blocaj care e specific legislaţiei româneşti. Pur şi simplu rămân în stand-by.
Ion Chiriţă este reclamat că a construit nu mai puţin de şapte blocuri cu probleme, în mai multe zone din Capitală. În urma lui, clienţii care au dat banii pe nimic au rămas cu ochii în soare.
Am solicitat dezvoltatorului imobiliar un punct de vedere, însă a refuzat să discute cu echipa Digi24.
Ion Chiriţă, dezvoltator imobiliar: Alo?
Reporter: Bună ziua, mă auziţi?
Ion Chiriţă, dezvoltator imobiliar: Da!
Reporter: Aveți un minut?
Ion Chiriţă, dezvoltator imobiliar: Nu!
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
