Zile libere, doar pe hârtie. Concediul a devenit un lux pentru poştaşii din mediul rural

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 19 aprilie

Cîrstoiu: Mandatul meu e pe masa coaliției

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Florin Indre e poştaş de 11 ani în satul Pribileşti din Maramureş. Are de umblat pe la 500 de case, atât din localitate, cât şi dintr-un sat aflat la 3 kilometri distanţă. Sediul Poştei este chiar în casa postaşului. Florin plăteşte utilităţile din propriul buzunar, deşi câştigă salariul minim pe economie.

„Din momentul în care am fost angajat mi s-a cerut să încheiem un contract de comodat, adică să dăm pentru Poşta Română, pentru punctul de lucru, camera în regim gratuit. Asta e situaţia şi o acceptăm pentru că avem nevoie de serviciu,” spune Florin Indre – poştaş.

În plus, pentru a ajunge la toate casele, Florin a fost nevoit să-şi cumpere o bicicletă, tot din banii lui. Totuşi, cea mai mare nemulţumire a poştaşului este cu totul alta, nu-şi poate lua şi el un concediu propriu-zis. Pentru că nu are cine să-l înlocuiască, bărbatul îşi împarte liberele în tranşe de câte 2-3 zile.

În actele oficiale, însă, poştaşul pare a fi un om odihnit. O confirmă Poşta Română, într-un răspuns la o solicitare Digi24: „În perioada 2013 - 2015, salariatul în cauză a beneficiat de acordarea integrală a concediului de odihnă, în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă.”

„Nu am beneficiat de concediu, doar scriptic, pe hârtii. În realitate nu putem să ne luăm pentru că nu avem înlocuitor. Şi trebuie să muncim noi, bineînteles fără bani în perioada concediilor,” adaugă Florin Indre.

Unii săteni îl înţeleg pe poştaş, alţii nu.

„Foarte rău, foarte rău. Pentru că şi ei au nevoie de odihnă,” este de părere un localnic.

„Ce să facem?! Că banii ne trebuie, pensia. Tare bine e că ni-i aduce acasă şi e tare bine,” adaugă un altul.

Poştaşi din toată ţara trec prin astfel de situaţii, iar sindicaliştii spun că există o singură soluţie:

„Completarea legii 53, respectiv Codul Muncii cu o prevedere care să permită încadrarea de personal pe perioadă determinată pe această speţă, pe concediul de odihnă al salariatului,” spune Marcel Giurge, liderul de sindicat din cadrul Poştei Maramureş.

Aici intervine, însă, altă problemă. Cel care ar urma să-l înlocuiască pe poştaş pe perioada concediului nu ar avea unde locui, din moment ce sediul Poştei din sat este în casa titularului.