Sari la conținut

Acordul de mediu pentru autostrada Transilvania, amânat cu șase luni. Lucrările rămân blocate

Reluarea lucrărilor la tronsonul de autostradă Gilău-Nădășelu, cu o lungime de 8,7 kilometri, al cărei șantier este însă blocat într-o pădure ce nu poate fi defrișată, mai are de așteptat, cel puțin câteva luni.

Firma Unitatea de Sprijin pentru Integrare SRL (USI) care a primit în vara anului trecut un contract pe șase luni pentru reactualizarea documentației de mediu și pentru obținerea unui nou acord nu a reușit să își termine treaba până la termenul limită, decembrie 2015. Deși există semne de întrebare asupra capacității USI de a duce la bun sfârșit lucrarea, în decembrie 2015 CNADNR a acordat acestei firme o extensie de șase luni pentru încheierea lucrărilor. ”Durata iniţială a contractului a fost de şase luni (contract semnat în iunie 2015 – n.red.) fiind prelungit cu încă şase luni (act adiţional din decembrie 2015 – n.red.)”, au răspuns oficiali ai CNADNR întrebărilor adresate de Digi24.ro.

Voci ale administrației locale se îndoiesc însă că firma în cauză ar avea aptitudinile necesare obținerii aviziului de mediu pentru autostradă. „Nu ştie stânga ce face dreapta, o foarte proastă comunicare între părţi şi ghinionul unui câştigător, din cate mi-am dat seama, vorbeşte frumos şi face puţin, nu tocmai potrivit pentru un asemenea proiect”, afirmă Gheorghe Vuşcan, prefectul judeţului Cluj.

Vina ar fi ar însă a companiei de drumuri, se apără patronul firmei de mediu. El spune că CNADNR a pretins că pentru actualizarea documentației de mediu nu ar fi necesar proiectul tehnic sau certificate de urbanism, ceea ce ar fi fals. „Reprezentanţii CNADNR au susţinut că pentru continuarea procedurii nu s-ar impune existenţa unui proiect tehnic şi a unor certificate de

urbanism conforme”, este răspunsul patronului firmei pentru Digi24 Cluj-Napoca.

Autorităţile estimează că pentru obţinerea unor avize noi e nevoie de câteva luni şi asta în condiţiile în care tronsonul Gilău-Nădăşelu ar fi trebuit inaugurat în aprilie. Tronsonul Gilău-Nădăşelu, lung de 8,7 kilometri, este gata în proporţie de 70%. Lucrările însă s-au oprit. „S-a turnat fundaţia, s-au construit toate viaductele, numai că lucrările s-au oprit în acest loc din cauză că pădurea stă în drumul autostrăzii. În lipsa unui aviz de mediu, defrişarea este ilegală, astfel că muncitorii nu mai avut ce să facă decât să ocolească cele şapte hectare de pădure şi apoi să continue lucrările până la Nădăşel”, relatează Maria Moiş, reporter Digi24. Autorităţile locale văd ca unică soluţie rezilierea contractului cu firma care se ocupă de documentaţia pentru avizul de mediu.

Activitatea firmei USI, deținută de clujeanul Sergiu Mihuț, expert de mediu, este controversată. Acesta are în prezent un dosar penal pentru abuz în serviciu, judecat la Tribunalul Alba într-un dosar deschis de Cuprumin. În luna februarie anul trecut, procurorii DNA au acuzat conducerea Direcției Mediu Alba că aceasta a făcut presiuni asupra conducerii Cuprumin pentru a acorda lui Sergiu Mihuț un contract în valoare de 25.000 de euro pentru realizarea unui raport de amplasament. Acesta era parte a unei autorizații integrate de mediu fără de care Cuprumin nu putea funcționa. Modificările legislative ulterioare au făcut ca societatea să aibă nevoie de doar o autorizație simplă care nu mai necesita și realizarea unui raport de amplasament. Deși acesta nu mai era deci necesar, conducerea Cuprumin i-a achitat lui Mihuț 7.500 de euro cu titlul de avans. Pentru a justifica lucrarea Cuprumin a prezentat o documentație ce fusese de fapt realizată de către o angajată a regiei de cupru, spun procurorii DNA.

În pofida existenței unui dosar penal, Direcția Drumuri și Poduri Cluj (DRDP Cluj), entitate subordonată CNADNR, a acordat în vara anului trecut contractul pentru avizul de mediu al autostrăzii, valorând 37.700 lei, către USI. Contractul presupune realizarea unui studiu de evaluare adecvată, a unui raport privind impactul asupra mediului avut de autostradă și, în final, obținerea acordul de mediu pentru secțiunea Ogra-Borș, respectiv 250 de kilometri de autostradă.

În afara dosarul Cuprumin, activitatea USI SRL este criticată de mulți ecologiști din zona Transilvania care susțin că firma face studii de mediu plătite de investitori ce conțin concluzii convenabile acestora. 
Un prim scandal a avut loc în 2009 când USI și-a dat implicit acordul în aspecte de mediu pentru realizarea unui întreg ansamblu de locuințe în pădurea Făget de lângă Cluj. Potrivit publicației ”Ziua de Cluj”, ”Asociaţia Transilvania Verde a contestat proiectul încă de anul trecut, argumentând că raportul care a stat la baza avizului conţine date false: se vorbeşte despre Făget ca despre Roşia Montană, nu este identificată corect zona, dar nici speciile de plante şi animale care trebuie protejate, având în vedere că proiectul include şi o arie protejată prin programul Natura 2000”.

USI SRL a scandalizat și iubitorii muntelui, după ce firma a realizat documentații de mediu pozitive pentru amplasarea unor microhidrocentrale în zone importante din punct de vedere ecologic. Un studiu făcut de Sergiu Mihuț a adus România în procedură de infrigement în fața Uniunii Europene. Este vorba de cel privind amenajarea râului Capra, din munții Făgăraș. ”Unul din proiectele de microhidrocentrală pentru care România a intrat în procedură de infringement are la bază un studiu elaborat de dnul Sergiu Mihut și firma sa Unitatea de Suport pentru Integrare: Sinteză integratoare a elementelor legate de proiectul de „Amenajare centrală hidroelectrică de mică putere râul Capra, jud. Argeș”, Cluj-Napoca, februarie 2012. Atragem atenția asupra riscurilor pe care le prezintă o astfel de evaluare a impactului asupra mediului”, spunea un important ONG de mediu, World Wild Fund România (WWF). Aceeași firmă a realizat un studiu pozitiv de mediu și pentru alte două microhidrocentrale, ambele amplasate pe râul Nera.

Cât privește controversata exploatare de la Roșia Montană a companiei Gold Corporation, specialistul în mediu Sergiu Mihuț este unul dintre susținătorii acesteia. În ianuarie 2010 Sergiu Mihuț și-a pus semnătura pe o scrisoare de susținere a proiectului Roșia Montană adresată președintelui țării și primului-ministru. Scrisoarea a fost semnată de Mihuț în calitate de șef al ”Centrului Focal pentru Monitorizarea și Conservarea Biodiversității Cluj”.

Activitatea acestuia a scandalizat ecologiștii din zona Transilvaniei. Călin Dejeu, biolog și inițator al petiției ”Spunem nu distrugerii râului Nera” care a strâns cel puțin 19.000 de semnături, a cerut inclusiv ”retragerea certificatului de înregistrare în ”Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului” pentru Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, reprezentată de Mihuț Sergiu.

Chestionat de Digi24, Mihuț vede în criticile ce îi sunt aduse o dovadă a democrației dar și o consecință a complexității acestui domeniu. ”Este o țară liberă în care oricine își poate exprima opiniile proprii. În problematica de mediu opiniile rămân împărțite, diverse și prea de puține ori convergente (...) Este firesc ca cel puțin o parte din studii să fi trezit critici (...) continui să consider că păstrez o poziție cât se poate de obiectivă și pentru fiecare proiect propun investitorilor măsuri concrete de limitare a impactului asupra mediului ce conduc inclusiv la modificare proiectelor inițiale în direcția conformării nu numai la elementele legislative în vigoare, ci și la principii (inclusiv de etică) vizând protecția efectivă a factorilor de mediu”, spune Sergiu Mihuț.

Dar care este importanța studiilor de mediu? În primul rând un studiu de mediu prost, făcut incorect, poate fi cu ușurință contestat și poate duce la întârzieri de ani de zile în proiect. Este spre exemplu cazul lotului 2 din sectorul de autostradă Lugoj-Deva. În urma cu trei ani, WWF România avertiza Ministerul Transporturilor asupra calității necorespunzătoare a studiilor de mediu făcute pentru acest sector de autostradă. "WWF România susține dezvoltarea infrastructurii în România, însă numai cu condiția ca studii de mediu temeinice și profesionist realizate să stea la baza lucrărilor. Construirea autostrăzii Lugoj-Deva în lipsa acestui tip de studii poate duce la dispariția lentă a populației de urs și afectarea gravă a populațiilor de căprior, râs sau jder în Munții Apuseni. Vrem ca autoritățile să se arate mai responsabile atunci când planifică autostrăzi și să înțeleagă importanța păstrării coridorului ecologic dintre Apuseni și Carpații Meridionali (...)", spunea organizația. Avertismentele nu au fost ascultate și în final WWF a acționat România în judecată obținând câștig de cauză. Studiul de mediu a trebuit refăcut, soluția tehnică modificată și în proiect a apărut suplimentar un tunel ecologic care să ajute carnivorele mari să traverseze autostrada. Apariția acestei lucrări a întârziat masiv proiectul, neterminat nici în prezent, deși a expirat termenul până la care se puteau folosi finanțarea europeană pentru aceasta.

În al doilea rând studiile de mediu făcute cu ochii închiși duc la dispariția faunei. ”Autostrăzile fragmentează habitatele și este tragic că la noi, pe porțiuni de sute de kilometri, nu există nici un tunel. Dacă mergeți în Slovenia veți vedea zeci de viaducte și tuneluri pe autostrăzi care nu le fac mai scumpe. La noi se preferă acele deblee uriașe cum sunt cele de pe Gilău-Nădășel care împiedică fauna să treacă dintr-o parte în alta a autostrăzii. Situația de pe vârful Mezeș (nord de Gilău – n.red.) este relevantă pentru lipsa de responsabilitate privitor la problematica nediului”, a declarat pentru Digi 24 biologul Călin Dejeu.