Sari la conținut

Băncile comerciale ezită să finanțeze proiectele europene din agricultură. Una dintre Eximbank și CEC ar putea va deveni bancă de dezvoltare

Lucian Panait încearcă de mai bine de trei ani să facă rost de bani pentru modernizarea unui sistem de irigații. Are nevoie de un milion de euro, dar până acum nu a reușit să convingă nicio bancă să-i dea un împrumut în completarea banilor europeni pe care vrea sa-i atragă. Fără bani, nu se poate ocupa de terenul de peste 5.000 de hectare din localitatea Țăndărei, județul Ialomița.

„Banca automat, orice ai cere, cere o garanție și noi nu avem cu ce garanta”, spune Lucian Panait.

În situații similare sunt mai multe firme din domeniul agriculturii.

„Spun că agricultura este un domeniu nesigur, or ei vor să-și recupereze banii cât mai mulţi”, declară Ion Cioroianu, consilier, Asociația Fermierilor din România.

Bancherii spun că proiectele sunt de multe ori nerealiste. Potențialii beneficiari cer adesea prea mulți bani și nu oferă garanția că proiectul va fi respectat întru totul.

„Când te uiți la o finanțare, te uiți la viabilitatea ei și dimensiunea să fie adaptată necesităților proiectului și compania să o ducă la bun sfârșit”, spune Ramona Ivan, reprezentant al Asociației Române a Băncilor.

Ministrul Fondurilor Europene spune că primele care ar trebui să încurajeze mai mult firmele sunt cele două bănci deţinute de stat.

„Una dintre cele două, ori Eximbank ori CEC, vor deveni, cât mai curând, sper eu, bancă de dezvoltare”, declară Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene.

Deocamdată însă, puține dintre băncile comerciale sunt dispuse să cofinanțeze proiectele cu fonduri europene. Media împrumuturilor date de una dintre cele mai mari bănci din România este de 70.000 de euro, cât prețul unui apartament cu trei camere în București. Aşa se face că la finalul lunii trecute, România a ajuns la o rată a absorbţiei de numai 34,2 la sută din totalul fondurilor structurale alocate în perioada 2007-2013.