Sari la conținut

Culturi distruse de secetă: Pierderi de două miliarde de euro în agricultură

Producătorii agricoli spun că, în perioada următoare, se vor scumpi cu siguranţă fructele, legumele şi cerealele, apoi se vor scumpi toate în lanţ.

Cea mai afectată este cultura porumbului, începând de la 30%-50%, până la 100%. În plus, mii de gospodării au rămas fără apă în fântâni, din cauza secetei. Sistemul de irigatii este distrus în proporţie de 90%, astfel că, din 3,3 milioane de hectare irigabile în 1989, în prezent sunt utilizate doar 300.000 de hectare. În Moldova sunt suprafeţe imense afectate 100%.

Andrei Banaga are aproape 6.000 de hectare de culturi agricole în trei comune din sudul şi centrul judeţului Galaţi şi spune că nu va recolta mare lucru în toamnă.

„Porumbul, în loc să fie în perioada optimă de vegetaţie în plin, acum a început să se usuce. El a fost afectat de secetă şi la fecundare, partea care a rămas are boabe mai mici şi o să se usuce mai devreme”, spune fermierul.

Şi în nordul judeţului Galaţi este aceeaşi situaţie. Gavrilă Tuchiluş a cultivat 1.300 de hectare de porumb şi se aştepta la o producţie de opt tone pe hectar. Acum va culege mai puţin de trei tone pe hectar.

Pentru a reduce din pierderi, agricultorii transformă în furaje culturile de porumb.

Autorităţile din Galaţi spun că, din cele 289.000 de hectare de culturi agricole, aproape 230.000 au fost distruse de secetă, iar pagubele se ridică la 80 de milioane de euro.

„Este un an extrem, extrem de dureros. Pregătirea anului nou agricol este momentan influenţată negativ”, spune Floricel Dima, director la Camera Agricolă Galaţi.

La nivel naţional, pagubele provocate de secetă depăşesc două miliarde de euro, susţine Asociaţia Producătorilor Agricoli.

„Nu vom putea pregăti noul an agricol. Pentru că nu se poate pregăti terenul, nu se pot înfiinţa culturile de toamnă”, spune Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli.

ANM respinge acuzaţiile agricultorilor

Reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor agricoli spun că o parte din vină o au şi meteorologii care au anunţat o primăvară ploiasă şi astfel fermierii n-au mai cultivat soiuri rezistente la secetă.

Acuzaţiile sunt aberante şi numai în România se poate întâmpla aşa ceva. Unu: din martie-aprilie se ştia că iulie şi august va fi secetă în România şi acest domn Baciu, în 4 mai, recunoştea că a fost înştiiţat că va fi secetă în iulie şi august. Estimările meteorologice pe termen lung nu se fac în România. Se fac la un centru internaţional pentru toate ţările din Europa”, a spus Ion Sandu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

Singura soluţie rămâne sistemul de irigaţii. Doar că în Galaţi, de exemplu, mai puţin de o treime din cele 35.000 de hectare de culturi au fost udate pentru că fermierii nu au bani pentru a plăti folosirea sistemului de irigaţii.