Legea subsidiilor pentru carnea de porc, trimisă spre reexaminare

Președintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului spre reexaminare legea pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele românești care are ca scop instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca obiectiv implementarea Programului carne de porc din fermele românești.

Potrivit legii menționate, programul ar urma să se desfășoare pe perioada 2017-2020. Dar care sunt motivele pentru care șeful statului nu a fost de acord cu promulgarea legii. În cererea de reexaminare el spune că deoarece legea nu prevede un termen pentru intrarea sa în vigoare, iar conform art. 78 din Constituție aceasta va intra în vigoare la 3 zile de la publicare.

În domeniul ajutorului de stat și al concurenței, Comisia Europeană este însă singura instituție care decide asupra compatibilității măsurii cu normele UE incidente. De aceea legea ar fi trebuit mai întâi prezentată spre aprobare Comisiei Europene.

Articolul 19 din legea transmisă la promulgare prevede că, în situația în care decizia Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat conține prevederi noi sau diferite față de schema notificată, prevederile schemei de ajutor de stat se completează și/sau se modifică în mod corespunzător.

Ori lucrurile nu sunt atât de simple. Ce se va întâmpla dacă CE nu va fi de acord cu acest ajutor? Inițiatorii legii au luat în calcul ipoteza în care România ar putea restitui o parte a acestui ajutor, fapt care însă nu este corect, spune Iohannis.

”Referitor la dispozițiile art. 19 din legea transmisă la promulgare – ce prevăd completarea sau modificarea schemei de ajutor de stat în cazul în care decizia Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat conține prevederi noi sau diferite față de schema notificată - credem că nu este de ignorat faptul că, instituind acest mecanism de adaptare a legii la decizia Comisiei Europene, legiuitorul pleacă de la premisa că aceasta nu va fi de respingere. Or, această premisă ar putea fi serios compromisă prin adoptarea unui act ce nu respectă procedurile în materie.

Nu în ultimul rând, semnalăm că prevederile art. 19 au și semnificația adoptării unui act normativ sub condiție, ceea ce afectează principiul legalității și principiul securității raporturilor juridice prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.

În lipsa prevederii unui termen ulterior de intrare în vigoare a legii, termen în cadrul căruia să fie posibilă primirea autorizării, apreciem că legea a fost adoptată cu ignorarea normelor europene în materie, ceea ce înseamnă că ea va produce efecte juridice anterior momentului primirii deciziei Comisiei Europene. În acest context, subliniem că orice măsură luată și pusă în aplicare fără autorizarea Comisiei Europene poate fi considerată ajutor ilegal supus recuperării, cu consecința aplicării unor sancțiuni și a producerii unor prejudicii atât pentru statul membru, cât și pentru beneficiari”, spune șeful statului.

Legea ar trebui să cuprindă prevederi care să indice, fără echivoc, că aplicarea dispozițiilor sale se va face numai după obținerea deciziei de autorizare a Comisiei Europene. În caz contrar, se poate considera că autoritățile române nu și-au îndeplinit suficient și efectiv obligațiile ce le revin în acest domeniu, se mai afirmă în cererea de reexaminare.