Sari la conținut

Trei zile de viscol, pagube cât pentru o iarna

Ninsorile şi vântul din ultimele zile au făcut mai multe pagube decât fenomenele extreme de iarna trecută, spune ministrul Energiei. Aproape 320.000 de abonaţi au rămas fără electricitate pentru că viscolul a dărâmat sute de stâlpi ai reţelei. Ca să vă daţi seama de amploarea urgiei, în ianuarie viscolul a lăsat pe întuneric 160.000 de consumatori. Ministrul Energie spune că valoarea pagubelor nu poate fi încă estimată, dar acestea nu se vor reflecta în facturile populaţie. Până la calcule, echipele de intervenţie lucrează să repare reţeaua.

Aproape 200.000 de consumatori au fost reconectați în condițiile în care s-a lucrat și pe timp de noapte. Surprinzător a fost că am avut foarte mulți stâlpi de beton rupți, chiar și stâlpi de fier, acei stâlpi mari pe care îi vedeți dumneavoastră pe câmp, ceea ce nu s-a mai întâlnit. De exemplu, în iarnă, nu am avut niciun stâlp rupt, acum am avut aproximativ 300 de stâlpi rupți, ceea ce arată amploarea fenomenului care a avut loc în zona Moldova,” a precizat Toma Petcu, ministrul Energiei.

Frigul şi zăpada le-au dat fiori și fermierilor. Livezi întregi de vişini şi cireşi s-ar putea să nu mai dea rod după ce a nins peste pomii înmuguriţi. Ca să nu piardă profitul, oltenii care cultivă celebrii pepeni de Dăbuleni au aprins focuri ca să protejeze lubeniţele. Motive de îngrijorare avem şi noi: recolte slabe înseamnă preţuri mai mari la fructe şi legume.

Constantin Teodorescu are o livadă care se întinde pe o sută de hectare. Într-un an bun, produce aproape o mie de tone de cireşe, vişine, prune şi mere. Acum, cele câteva zile de zăpadă şi frig i-au distrus mare parte din recoltă.

Florile au fost foarte afectate, albinele nu au mai putut zbura, deci au fost condiții total improprii pentru realizarea polenizării pentru reușita unei producții de fructe. Șanse mari la momentul de față nu mai sunt,” spune Constantin Teodorescu, pomicultor.

Emoţii au şi proprietarii livezilor de măr.

Stropim în livadă cu o soluție, cu un biostimulator pentru a proteja puțin florile. Sperăm să aibă un efect de încălzire asupra florilor,” explică Lucian Florea, pomicultor.

Oamenii au făcut nopţi albe aprinzând focuri în livezi, ca să crescă temperatura din apropierea pomilor. La aceeaşi metodă au apelat şi agriculotrii din Dăbuleni pentru a proteja lubeniţele de frig.

La pierderi se aşteaptă şi legumicultorii din Vidra, judeţul Ilfov.

Putem să protejăm pentru moment, să câştigăm un grad două în plus faţă de temperatura de afară putem să improvizăm o dublură dintr-o folie mai subţire pe margini şi deasupra. Pe perioada de frig de 3-5 zile, noi le-am scăpat de la moarte, dar plantele nu au mai crescut,” spune Cristi Dumitrescu, legumicultor.

Nu doar frigul este duşmanul legumelor, ci şi umiditatea crescută care favorizează apariţia bolilor.

Dacă vremea rea va afecta culturile, fructele şi legumele se vor scumpi.