Sari la conținut

AmCham România: măsurile fiscale anunțate de Guvern îngreunează derularea afacerilor

Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) se declară îngrijorată de impactul măsurilor fiscale anunțate de Guvernul Mihai Tudose săptămâna trecută și atrage atenția că acestea „îngreunează derularea afacerilor în România, scad încrederea în guvernanța economică şi în economia în ansamblu”.

mihai tudose_GUVERN_SEDINTA_00_INQUAM_Photos_Octav_Ganea

Sursă foto: INQUAM PHOTOS / Octav Ganea

Investitorii americani se declară îngrijorați și de impactul bugetar pe care îl va genera pachetul de măsuri fiscale anunțat de Executiv, ce ar urma să se aplice de la începutul anului următor: aproximativ 5 miliarde lei în anul 2018 şi între 3 şi 4 miliarde în anii 2019 – 2021.

Ceea ce poate conduce la frânarea unei evoluţii sustenabile a economiei şi ar pune presiune pe încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% în anii următori”, arată AmCham România.

În mod special, oamenii de afaceri americani se opresc asupra transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, despre care spun că va avea „implicații negative la nivelul forței de muncă”.

„Astfel de factori vor încuraja migrarea către forme alternative de impozitare a muncii şi implicit vor accentua impactul bugetar negativ, creând presiuni suplimentare pe piaţa forţei de muncă. Industria IT, una dintre cele mai performante industrii cu are un aport însemnat la PIB-ul României, va fi printre cele mai afectate de o astfel de abordare”, argumentează AmCham România.

Nu în ultimul rând, Camera de Comerț Americană în România atrage atenția că înainte de a fi modificat Codul fiscal este nevoie de „un dialog real” și de „acordarea unei perioade de minimum 6 luni înainte de intrarea în vigoare a legislaţiei”.

„Membrii AmCham Romania salută demersul de modernizare a cadrului legislativ-fiscal şi îşi exprimă şi pe această cale disponibilitatea de a participa în mod activ la consultările derulate în acest acest context. Cu toate acestea, cu privire la toate măsurile menţionate mai sus, considerăm că sunt prea complexe pentru a fi adoptate prin Ordonanță de Urgenţă, fiind recomandat cursul legislativ normal ce ar permite şi un cadru de consultări necesare cu toate părţile implicate şi afectate”, se mai arată în comunicatul AmCham România.

Comunicatul AmCham România în întregime:

„AmCham România: politica fiscală trebuie să fie parte integrantă a unei viziuni economice pe termen mediu şi lung pentru Romania şi a unei abordări strategice pentru a asigura creşterea economică, sustenabilitatea bugetară şi încrederea în Romania ca destinaţie de investiţii, având la baza un dialog real cu mediul de afaceri.

Bucureşti, 1 noiembrie 2017: AmCham Romania îşi exprimă îngrijorarea cu privire impactul măsurilor de politică fiscală anunțate recent, atât din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cât şi din punct de vedere al sustenabilității bugetare. În plus, aceste măsuri multiple intervin la scurt timp după introducerea mai multor modificări de politică fiscală, în acelaşi regim de adoptare rapidă, ceea ce creează instabilitate şi confuzie în mediul de afaceri cu privire la impactul acestor măsuri, precum şi cu privire la procedura lor de implementare. În viziunea AmCham Romania, atât frecvența modificărilor fiscale adoptate în regim de urgență, cât şi impactul financiar şi administrativ, îngreunează derularea afacerilor în România, scad încrederea în guvernanța economică şi în economia în ansamblu, afectând competitivitatea economică a ţării şi capacitatea de a atrage resurse pentru consolidarea sustenabilă a economiei românești.

Este îngrijorător impactul bugetar negativ generat de pachetul de măsuri fiscale anunţate, de aproximativ 5 miliarde lei în anul 2018 şi între 3 şi 4 miliarde în anii 2019 – 2021, ceea ce poate conduce la frânarea unei evoluţii sustenabile a economiei, şi ar pune presiune pe încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% în anii următori. Considerăm că trebuie evitate orice măsuri care ar putea atrage creşteri viitoare de taxe şi impozite sau scăderea/reducerea finanţării pentru investiţii în infrastructură, educație, sănătate, cercetare, etc. care să susţină dezvoltarea României. Între propunerile cu cel mai amplu impact este mutarea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat.

Deşi motivaţia şi beneficiile acestei modificări continuă să fie neclare, sunt evidente implicaţiile negative la nivelul pieţei forţei de muncă, atât în termeni de costuri salariale, cât şi prin revenirea la unele tratamente fiscale discriminatorii între diverse categorii de contribuabili. Astfel de factori vor încuraja migrarea către forme alternative de impozitare a muncii şi implicit vor accentua impactul bugetar negativ, creând presiuni suplimentare pe piaţa forţei de muncă. Industria IT, una dintre cele mai performante industrii cu are un aport însemnat la PIB-ul României, va fi printre cele mai afectate de o astfel de abordare. Cu privire la impozitul pe profit, considerăm termenul de intrare în vigoare mult prea apropiat în raport cu stadiul pregătirii pentru implementarea ATAD. Având în vedere impactul la nivelul finanţării investiţiilor se justifică o reanalizare a acestei propuneri în sensul creşterii pragului de deductibilitate. Complexitatea unor mecanisme precum regulile legate de societățile controlate de entități străine sau taxarea la ieşire, impun alocarea unei perioade suficiente de pregătire, adecvată nivelului incipient de educație fiscală cu privire la aceste concepte în România, pentru a evita dificultăți la nivelul contribuabililor în etapa de implementare.

Pentru tot pachetul de măsuri este nevoie de un dialog real, constructiv care să analizeze în profunzime agrumentele şi implicaţiile tuturor prevederilor, cu respectarea termenului legal privind transparenţa publică şi acordarea unei perioade de minimum 6 luni înainte de intrarea în vigoare a legislaţiei. Deşi prezentate drept măsuri de stimulare a creşterii economice, unele dintre măsuri, precum impozitul pentru microintreprinderi raportat la cifra de afaceri ar putea avea un efect contrar. Având în vedere structura companiilor din România după cifra de afaceri – cu 80% din companii au cifra de afaceri sub 1 milion EUR, activitatea acestora ar putea fi impactată în mod negativ din punct de vedere financiar, de aceea credem că se impune ca măsura să fie opţională. Considerăm că este nevoie de o analiză aprofundată pentru a evalua riscul de noi insolvenţe din rândul acestei categorii de societăţi, precum şi impactul asupra gradului de colectare a veniturilor bugetare. AmCham Romania reiterează nevoia ca politica fiscală să fie parte integrantă a unei viziuni economice pe termen mediu şi lung pentru România şi a unei abordări strategice, care să respecte fără excepţii principiile stabilităţii şi predictibilităţii statutate chiar în Codul Fiscal. Membrii AmCham Romania salută demersul de modernizare a cadrului legislativ- fiscal şi îşi exprimă şi pe această cale disponibilitatea de a participa în mod activ la consultările derulate în acest acest context. Cu toate acestea, cu privire la toate măsurile menţionate mai sus, considerăm că sunt prea complexe pentru a fi adoptate prin Ordonanță de Urgenţă, fiind recomandat cursul legislativ normal ce ar permite şi un cadru de consultări necesare cu toate părţile implicate şi afectate.”