Sari la conținut

ANALIZĂ BUSINESS CLUB. Europa pornește tiparnița de bani. Ar putea apărea și efecte negative

Relaxarea cantitativă este termenul pretenţios de a spune că va da drumul la tiparniţa de bani, adică va elibera bani. Cu aceşti bani va cumpăra obligaţiuni. Printre ele şi datorii ale statelor, o măsură controversată, greu acceptată de Germania. Peste 1.100 de miliarde de euro noi nouţi vor urma să inunde piaţa în speranţa că vor ridica preţurile din zona euro. Cum speranţa moare ultima, Draghi e destul de încrezător.

Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene: Măsurile vor fi aplicate până la sfârşitul lui septembrie 2016 şi vor fi continuate până când vedem o ajustare susţinută a inflaţiei, care corespunde scopului nostru de a obţine o rată de inflaţiei sub sau aproape de 2% pe termen mediu.

În martie 2015 Banca Centrală Europeană va începe să cumpere de pe piaţa secundară obligaţiuni denominate în euro emise de guvernele şi instituţiile europene.

Achiziţiile de obligaţiuni vor fi bazate pe contribuţia fiecărei ţări la capitalul Băncii Centrale Europene. Criterii adiţionale de eligibilitate vor fi aplicate în cazul ţărilor care se află în programe de ajustare ale Uniunii Europene sau Fondului Monetar Internaţional.

Achiziţiile vor consta în obligaţiuni emise de state, în obligaţiuni emise de instituţiile europene şi în obligaţiuni corporatiste. Termenul este septembrie 2016, dar cu adnotarea că poate continua. E un subiect care poate părea arid şi de aceea vom încerca să combinăm informaţiile despre aceste mecanisme cu efectele pe care le au asupra vieţii noastre de zi cu zi. Şi chiar acele informaţii care pot părea tehnice sunt utile, pentru că e bine să stim ce se întâmplă în jurul nostru.

Cele mai controversate sunt achizițiile de obligațiuni suverane, faptul că Banca Centrală Europeană finanțează statele. Însă se va face selectiv, în funcție de contribuțiile avute de fiecare stat la capitalulu BCE. Și atunci cei mai mulți bani se vor duce către obligațiuni germane, acoperă 19% din capital. Franța stă bine, Spania și Italia la fel. Se vor duce mai puțini bani către obligațiunile țărilor cu probleme, Grecia, Portugalia. Acestea au 2% sau sub 2%. Și BNR-ul nostru are 2,6%, MAI MULT DECÂT GRECIA, DAR NU INTRĂ ÎN ACEST PROGRAM.

Dincolo de așteptările pieței, de concesiile făcute Germaniei, este pusă sub semnul întrebării eficiența programului - dacă el va funcționa, va avea efecte și va ridica prețurile.

Ce efecte negative ar putea apărea

Ca mecanism, relaxarea cantitativă presupune cumpărare de obligațiuni pentru a duce bani în economie. Banca Centrală Europeană are ca scop ridicarea inflației către ținta sa de 2%. Experiențele altor bănci centrale, din Statele Unite, Marea Britanie sau Japonia arată că efectul asupra inflației nu a fost cel scontat, ba chiar mult sub așteptări. Banii tipăriți au adus inflație, au urcat prețurile acțiunilor și a altor active tranzacționate, până acolo încât se consideră că există riscul unei bule speculative pe cale să se spargă.

Prima problemă ar fi că tiparnița de bani este pornită cam târziu. Costurile obligațiunilor sunt jos, iar alocarea în funcție de contribuțiile băncilor naționale la capitalul BCE va duce banii către activele sigure. Prin urmare scăderea și mai jos a dobânzilor este limitată, și astfel scade din potențial, pentru că deja unii investitorii sunt obișnuiți cu câștiguri minimale și nu mai pot fi izgoniți către active mai riscante, trimiși să ducă banii în economie.

Este tot nesigură direcția banilor. Când ei sunt eliberați, nu vor găsi oportunități mari de investiții în zonele sudice al Europei, în țările cu probleme. Banii vor lua probabil calea altor regiuni, a altor continente. Din această mișcare poate ieși ceva totuși. O depreciere a euro. Scăderea monedei va crește competitivitatea exporturilor și va scumpi importurile, ceea ce poate ajuta prețurile din zona euro, prin ceea ce ar putea fi denumit, ca fenomen, drept un furt de inflație din alte țări. Însă efectul va fi limitat pentru că față de alte vremuri distribuția producției de mărfuri s-a diversificat la nivel mondial și Europa nu mai are o cotă atât de mare.

Un alt punct slab ar fi ca în teorie relaxarea cantitativă crește masa monetară, dar nu va duce și la o mărire a banilor aflați în circulație, cei care pot într-adevăr, printr-o cantitate mai mare, să influențeze prețurile.

Există experți care susțin că relaxarea cantitativă ar fi o greșeală mare. Marea problema a zonei euro a fost criza datoriilor suverane. Rezolvarea logică ar fi, firesc, reducerea datoriilor pe care statele le au. Acest lucru se poate face prin creșterea cererii inclusiv prin relaxare fiscală, fără însă a crește datoria publică, ceea ce ar presupune că guvernele ar trebui să se restrângă. Tiparnița de bani nu rezolvă aceste probleme. Ba chiar le agravează. Când relaxarea cantitativă este combinată cu un sistem în care datoriile publice sunt finanțate prin obligațiuni rezultă doar o datorie mai mare. Pentru moment, când obligațiunile sunt preluate, datoria trece de la contribuabil la BCE. Dar e doar o măsură temporară. Datoria nu dispare. BCE va vinde mai apoi toate acele obligațiuni mai târziu și datoria se întoarce la cel care a făcut-o, chiar mai mare.