Sari la conținut

Avertisment: Creșterea economică, un măr otrăvit

În pofida creșterii economice record în UE, direcția pe care a luat-o România din punct de vedere macroeconomic nu este tocmai bună. Progresele înregistrate în anii trecuți se inversează, deficitul bugetului crește, iar investițiile publice scad.

electronice electrocasnice frigider cuptor microunde aspiratoare - foto agerpres - 17 08 2015

Reducerile de taxe pe consum, cuprinse în noul Cod Fiscal, și creșterile ample de salarii din sectorul bugetar, de peste 20%, deteriorează echilibrele macroeconomice, iar deficitul bugetar, deși anul acesta va fi sub ținta anunțată din cauza neexecutării cheltuielilor de investiții, arată un trend clar de inversare a consolidării fiscale, susține președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, potrivit Agerpres.

"Vedem o creștere economică peste potențial, cel mai probabil nesustenabilă: PIB-ul crește cu 5,2% în primul semestru, iar cererea de consum a crescut cu 10%. În același timp, pe sectoare, vedem creșteri în special pe servicii, legat tot de consum, și pe construcții. Industria, care dă sustenabilitate creșterii economice mai degrabă decât alte sectoare, crește cu un anemic 1%. Deci cred că sunt indicii pentru oricine că avem o creștere care creează dezechilibre și ele încep să fie din ce în ce mai vizibile", a mai spus Dumitru.

Opiniile acestuia contravin celor ale premierului Dacian Cioloș exprimate de acesta în septembrie în față Parlamentului. ”Creşterea economică înregistrată în acest an este una sustenabilă, pentru că este bazată atât pe consum, cât şi pe investiţii. Spre deosebire de anii trecuţi, creşterea economică în acest an este fructul contribuţiei tuturor sectoarelor economiei, cu ponderea diferită, cu pondere mai mare pentru consum, dar practic toate sectoarele economiei contribuie la această creştere economică”, spunea Cioloș luna trecută.

Deficitul bugetar. Ce am câștigat în anii trecuți, pierdem acum

Dar ce argumente are Dumitru? Este vorba, printre altele, de deficitul bugetar care ne-am chinuit să îl scadem în anii trecuți, după criza din 2008,. pentru ca acum acesta să revină la valori periculoase. Un deficit mare semnifică împrumuturi mari luate de stat dar și o creștere a dobânzilor plătite către creditori.

Referitor la deficitul bugetar, acest an se află pe un trend clar de creștere, susține președintele Consiliului Fiscal.

"La nivel de buget, vedem o evoluție care arată o reversare abruptă a consolidării fiscale. Adică după ce am redus deficitul bugetar undeva sub 1% din PIB după standarde europene anul trecut, deficitul se reinflamează. Anul acesta avem o țintă de 2,8% — 2,9% pe care probabil nu o să o atingem din cauza incapacității de a executa în special partea de cheltuieli legate de investiții, dar va crește semnificativ față de anul trecut, iar Comisia Europeană spune că pentru 2017, într-un scenariu de nemodificare a politicilor economice, deficitul probabil o să sară de 3% din PIB. Deci este evident că avem o tendință de reversare a consolidării fiscale, într-un moment în care (...) economia crește peste potențialul său", a explicat Dumitru.

Codul Fiscal crește deficitul cu 2% din PIB

Potrivit acestuia, impactul măsurilor fiscale cuprinse în noul Cod Fiscal intrat în vigoare la începutul anului asupra deficitului structural este de două puncte procentuale, nivel similar cu cel din perioada 2006, 2007, 2008.

"Avem un stimul fiscal foarte puternic, măsurat prin creșterea deficitului structural, într-un moment în care economia crește deja peste potențial, deci suntem într-un moment de prociclicitate care, din păcate este recurent în România. Eram pe punctul de a ieși din această prociclicitate în 2014, dar se pare că am alunecat din nou în această capcană", a subliniat Dumitru.

Programele electorale, nerealiste

În acest condiții, Ionuț Dumitru spune că programele electorale anunțate de partide sunt nerealiste.

"Toate programele electorale, indiferent de culoarea partidelor politice, propun două lucruri: scădere masivă de taxe pe toată linia și creșteri masive de cheltuieli, în special de cheltuieli sociale. Așa ceva nu poate să fie realist, mai ales în condițiile în care echilibrele macroeconomice arată o deteriorare în momentul de față", a adăugat președintele Consiliului Fiscal.

Valentin Lazea. Creșterea de 5% nerealistă în actualele condiții

Nu doar Dumitru este nemulțumit de direcția luată de economie ci și Valentin Lazea, economist-șef al BNR. "Vestea proastă este că economia nu poate creşte sustenabil cu 5% pe an numai pe baza stimulilor monetari, fiscali şi salariali, care în mod inevitabil vor trebui retraşi mai devreme sau mai târziu. Vestea bună este că economia poate fi adusă la o creştere sustenabila de 5% pe an dacă se implementează un program atotcuprinzător de reforme structurale, care să potenţeze toţi factorii de producţie menţionaţi", a spus marţi și economistul şef al BNR, Valentin Lazea. Referirea la reforme structurale este însă veche în România, iar acestea se lasă așteptate.

Cum definim creșterea sănătoasă

Creşterea potenţială reprezintă ritmul de creştere sănătoasă, sustenabilă, fără afectarea altor indicatori macroeconomici (inflaţie, deficit extern, datorie publică) la care poate spera o ţară pe baza dotării de care dispune la un moment dat cu cei trei factori de producţie care intră în componenţa PIB: capitalul, forţa de muncă, productivitatea (totală a factorilor). Lazea spune că aceşti trei factori au cunoscut în ultimii ani o involuţie, după cum urmează:

- Investiţiile străine directe, componentă esenţială a factorului capital, au scăzut de la o medie anuală de 7,3 miliarde euro în perioada 2004-2008 la o medie anuală de 2,5 miliarde euro în perioada 2009-2015;

-Forţa de muncă nou intrată în câmpul muncii, la împlinirea vârstei de 18 ani, se situa, în medie, la 365 mii oameni anual în perioada 2004-2008, în timp ce forţă de muncă nou intrată în perioada 2009-2015 s-a redus la circa 250 mii oameni/an, ca urmare a prăbuşirii natalităţii după 1990;

-Productivitatea, al treilea factor de producţie, depinde în mod covârşitor de calitatea sistemului educaţional. Or, în anul 2012, conform testului internaţional PISA, efectuat în rândul liceenilor de 15-16 ani în 65 de ţări, România ocupa locul 45 la matematică, locul 49 la ştiinţe şi locul 50 la citire şi înţelegerea textului.