Sari la conținut

Cum a unit Guvernul sindicatele, patronatele şi analiştii

Guvernul ia măsuri cu impact major pe piaţa muncii şi asupra mediului de afaceri fără dezbateri de substanţă şi fără consultări adecvate cu actorii şi specialiştii din această zonă. Senzaţia generală e că măsurile se iau în mare grabă, dar fără a exista explicaţii pentru acest lucru, variantele de lucru schimbându-se şi ele cu o frecvenţă inacceptabilă. Iată, în linii mari, reproşurile aduse Executivului Tudose şi coaliţiei de guvernare de către companii, oameni de afaceri, sindicate, asociaţii profesionale, consultanţi fiscali, analişti. Acum, când scadenţa unor măsuri controversate bate la uşă, vom trece în revistă principalele semnale de alarmă trase de aceştia.

170804_GUVERN_SEDINTA_03_INQUAM_Photos_Octav_Ganea

Foto: INQUAM_Octav Ganea

"Considerăm că în mod eronat s-a acreditat opinia că angajatorii sprijină sau chiar au sugerat măsura transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Ca urmare a informațiilor disponibile în spațiul public, FIC a derulat în ultima perioadă o amplă consultare pe aceasta temă, în rândul membrilor săi. Domnule prim-ministru, dorim să vă comunicăm concluzia consultării în rândul membrilor FIC: companiile nu consideră binevenită această măsură deoarece nu îi înțeleg motivația și raționamentul economic", se arată într-o scrisoare adresată premierului Mihai Tudose, în 31 octombrie, de către Consiliul Investitorilor Străini. Ieri, însă, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, continua să vorbească în aceeaşi cheie.

Subiectul, parte a noilor modificări la Codul fiscal anunţate de Guvern, este cu adevărat unul fierbinte. Din nefericire, nu este singurul.

În cele ce urmează, vă propunem o trecere în revistă a punctelor de vedere emise în ultima perioadă de actori relevanţi din piaţa muncii, mediul de afaceri, sfera fiscalităţii. 

Transferul contribuţiilor de la angajator la angajat

Leonard Bărăscu, liderul CNSLR-Frăţia: „Este nevoie, totuşi, de schimbat contractul de muncă pe care îl are angajatul sau poate făcută o anexă la acest contract. La acel moment, omul va vedea dacă va câştiga sau va pierde. Partea guvernamentală merge pe această variantă, că nimeni nu va pierde nimic. Sindicatele sunt la mijloc şi sunt nemulţumite pentru că trebuie să apere drepturile sindicaliştilor. Iar de partea celalaltă, angajatorii sunt şi ei, am văzut, împărţiţi. Dacă astăzi spune unul că va plăti pentru ei în continuare şi nu va pierde nimic, cum s-a întâmplat până acum, alţii nu sunt de aceeaşi părere”. Detalii AICI.

AmCham: „Astfel de factori vor încuraja migrarea către forme alternative de impozitare a muncii şi implicit vor accentua impactul bugetar negativ, creând presiuni suplimentare pe piaţa forţei de muncă. Industria IT, una dintre cele mai performante industrii cu are un aport însemnat la PIB-ul României, va fi printre cele mai afectate de o astfel de abordare”. Detalii AICI.

Consiliul Investitorilor Străini: "Transferul acestor contribuții de la angajator la angajat este o măsură complexă cu implicații și ramificații greu de prevăzut în lipsa unui studiu de impact detaliat din partea Ministerelor Muncii și Finanțelor. Din acest studiu companiile vor putea să înțeleagă și să estimeze toate posibilele consecințe. Trebuie menționat că orice modificare ulterioară în cotele de contribuții sociale sau a impozitului pe venit va avea un impact direct asupra salariului net al angajatului. Din toate informațiile pe care le avem până acum, această măsură va implica un efort logistic considerabil (atât la nivelul sistemului informatic cât și în ceea ce privește procesul administrativ, în vederea modificării contractelor individuale de muncă), fără a aduce un beneficiu angajaților sau angajatorilor, proporțional cu efortul depus. Având în vedere că nici angajaților nu le este clar, din informațiile publice, care este impactul asupra veniturilor lor, apare un sentiment de neîncredere între angajat și angajator care este în detrimentul activității economice". Detalii AICI.

Raluca Bontaş, partener Deloitte: "Proiectul de modificare a Codului Fiscal stabileşte reducerea impozitului pe venit la 10% şi a contribuţiilor totale cu 2 p.p. Angajatul va datora contribuţia socială de 25% şi contribuţia de sănătate de 10%, iar angajatorul contribuţia asiguratorie de muncă de 2,25%. Calculele arată că, în cazul unui salariu net de 3.000 de lei, costul complet (însemnând pe lângă suma netă plătită angajatului, contribuţiile datorate de angajator, respectiv de angajat şi impozitul pe venit) va scădea anul viitor, dacă se aplică aceste modificări, cu 0,3% (17 lei). Având în vedere că va avea loc un transfer aproape integral al contribuţiilor sociale şi de sănătate în sarcina angajatului, angajatorii ar trebui să crească salariul brut cu 20% pentru a nu afecta suma netă pe care o primeşte acesta în prezent". Detalii AICI.

Ionel Dancă, purtătorul de cuvânt al PNL: "Președintele PNL, domnul Ludovic Orban, a luat act de solicitările sindicatelor, ale organizațiilor de business din această țară care cer oprirea acestor experimente fiscale și, în perioada următoare, vom continua consultările cu mediul de afaceri și cu reprezentanții angajaților pentru a identifica și pentru a pune la punct acțiuni de protest împotriva acestor măsuri fiscale, să oprim această harababură care a venit peste capul românilor. (...) Deocamdată nu am luat în calcul o astfel de posibilitate, analizăm toate formele de protest care pot fi desfășurate în perioada următoare". Detalii AICI.

Emilian Duca, analist fiscal: „Cel care este remunerat în prezent cu 2000 de lei va pierde la salariu circa 200 de lei”. „O astfel de modificare va pune presiune şi pe sectorul public să facă o restructurare destul de dureroasă a numărului de angajaţi”. Detalii AICI.

Gabriel Biriş, consultant fiscal: "Sunt două mari probleme despre care nu face vorbire ministrul (...) prin majorarea brutului se majorează şi salariul minim şi salariul mediu. Asta înseamnă că măsura trebuie neutralizată prin ajustări, altfel vor apărea surprize neplăcute, una chiar ucigătoare. Neplăcut va fi, de exemplu, să constatăm că vor creşte amenzile rutiere (care sunt calculate în funcţie de salariul minim), deci trebuie modificată şi legea care stabileşte amenzile. Ucigător va fi pentru buget creşterea cu 22,7% a pensiilor pentru că valoarea punctului de pensie depinde de salariul mediu, care va creşte şi el cu 22,7%. Deci, trebuie şi aici ajustări. Nu e greu, trebuie doar făcut inventarul complet". Detalii AICI

Bogdan Hossu, preşedinte Cartel Alfa: „Angajatorii nu şi-au luat angajamentul ferm că vor creşte, guvernul se bazează pe promisiunea şi bunele lor intenţii”. Detalii AICI.

Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical: „Au ajuns să se încurce în minciuni, își schimbă pozițiile de la o săptămână la alta”. Detalii AICI.

Platforma România 100: "Creșterile salariale promise în campania electorală de 20-30% rămân astfel pe hârtie. Pe scurt, prin artificii aritmetice, salariile cresc fără să crească și impozitele scad fără să scadă (cotele de impozitare scad fără ca impozitele să scadă).Sistemul actual al împărțirii contribuțiilor între angajat și angajator are avantajul de a oferi statului posibilitatea de a aplica politici economice mai bine țintite și în concordanță cu evoluția economiei". Detalii AICI

 

Impozitul pe cifra de afaceri

Ideea unui impozit aplicat companiilor pe cifra de afaceri a fost tratată în ultimele luni de mai mulţi specialişti. Iată, mai jos, ce spuneau unii dintre ei înaintea formei finale anunţate de Executiv.

Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România:„Astfel, din totalul celor 415.698 companii cu venituri sub 1 milion de euro, aproximativ 70% vor plăti un impozit identic cu cel actual, 27% vor înregistra un impozit inferior și doar 3% vor plăti un impozit mai mare. Mai exact, impozitul total plătit de toate companiile care înregistrează o cifră de afaceri sub 1 milion euro urmează să scadă de la 2,476 miliarde lei (aferent activității desfășurate în anul 2016) la 1,845 miliarde lei (conform estimărilor realizate în baza noului impozit), impactul bugetar negativ asupra încasărilor impozitului asupra acestor companii fiind de 631 milioane lei”. Detalii AICI.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal:  "Impozitul pe cifra de afaceri şi nu pe profit este şi o ciudăţenie pentru că ne întâlnim în economie cu industrii complet diferite din punctul de vedere al profitabilităţii. Există companii cu cifre de afaceri mici şi profituri mari, cum există companii cu cifre de afaceri mari şi profituri mici. Singura modalitate rezonabilă de a le impozita este să le impozitezi profitul".

Gabriel Biriş, consultant fiscal: "Practic, acest impozit ar scoate România de pe harta investitorilor serioși, România rămânând atractivă exclusiv pentru investitorii speculativi (marje mari, risc mare, activitate de genul «mușcă și fugi») sau pentru cei care nu prea dau doi bani pe conformare și pentru care evaziunea este cu adevărat un modus operand". Detalii AICI.

Dan Schwartz, consultant fiscal: Impozitul pe cifra de afaceri va crește munca la negru și va face ca relațiile de muncă să fie înlocuite de PFA. Deoarece cheltuielile cu salariile și cu contribuțiile sociale sunt deductibile la calcularea profitului impozabil și din cauza faptului că impozitarea nu mai fi legată de profitul obținut, ci de cifra de afaceri, angajatorii nu vor mai fi motivați să mențină numărului de contracte de muncă din firma lor. Detalii AICI.

Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România: "Există sectoare care ne-au fost semnalate și pentru care această măsură este pozitivă. În egală măsură, există sectoare — precum turismul, transporturile sau comerțul — în care marja de profit și marja adăugată este extrem de mică și care vor fi afectate. Coroborat cu ceea ce înseamnă și dorința de a mări salariul minim, cu siguranță aceste măsuri nu sunt sustenabile pentru mediul de afaceri românesc. Dacă vorbim de ceea ce înseamnă turismul, majoritatea agențiilor de turism au un comision foarte mic, care se situează între 5% și 7%. O impozitare de 1% va fi defavorabilă. În egală măsură, există sectoare care sunt afectate pozitiv, precum construcțiile sau audit. Eu aș cataloga această măsură în acest moment ca fiind neutră, pentru că nu știm în acest moment câte firme vor fi afectate pozitiv și câte firme vor fi afectate negativ". Detalii AICI.

Salariul minim

Guvernul a anunţat creşterea salariului minim pe economie la 1900 lei, aici fiind însă inclusă şi trecerea contribuţilor sociale de la angajator la angajat. De-a lungul anului, dinspre economia reală au curs constant avertismente cu privire la impactul nedorit al majorării salariului minim. Prezentăm câteva dintre ele, mai jos.

Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț din Iași: „În ultimii doi ani de zile, salariul a crescut cu aproape 40% iar productivitatea în România nu a crescut cu atât. Foarte mulți din angajatori vor compensa această creștere prin creșterea prețurilor”. Detalii AICI.

PwC: "Se are în vedere totodată și majorarea salariului minim pe economie de la 1.450 de lei, cât este în prezent, la 1.900 de lei. Luând în calcul și trecerea contribuțiilor sociale în sarcina angajatului, aceasta presupune un cost suplimentar pentru angajatori de aproximativ 120 lei". Detalii AICI.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: "Salariile cresc, este firesc, dar este foarte important ritmul de creştere. Dacă este doar o măsură politică, fără acoperire economică, am putea asista la avansul economiei negre sau gri". Detalii AICI.