Biziday. Impozit minim pe viața de noapte

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Noul Cod fiscal prevede că orice firmă care are ca domeniu de activitate jocurile de noroc, barurilor şi cluburilor de noapte trebuie să plătească un impozit minim. Calculul celor de la Finanţe spune că, în cazul în care impozitul pe profit pe care deja îl plătesc aceste firme este mai mic decât cinci la sută din venituri, atunci se impună o nouă taxă. Valoare din codul fiscal vorbeşte despre cinci procente din veniturile înregistrate, dar patronii vizaţi de schimbare susţin că noul impozit este inutil din moment ce activitatea lor este controlată în timp real, prin urmare evaziunea în domeniu tinde spre zero.

Potrivit Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România, controlul direct al operaţiunilor a fost lansat în anul 2009, prin Ordonanţă de Urgenţă, iar în urma acestei schimbări, numărul operatorilor a scăzut de la 26 la 14 în doar doi ani şi au dispărut zece mii de aparate de tip slot-machine. La momentul respectiv, controlul era efectuat la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, iar ulterior a fost preluat de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. În medie, românii lasă în cazinouri sau în agențiile de pariuri cam 21 de euro pe lună.

Articolul din Codul Fiscal pune însă la comun operatorii de jocuri de noroc şi patronii de baruri şi cluburi. Pe aceştia din urmă nu îi controlează nimeni în timp direct şi, în plus, sunt încadraţi de fisc în zona de risc în ceea ce priveşte evaziunea fiscală.

Şi unii şi ceilalţi au rulaje de sute de mii de euro. Spre exemplu, datele financiare arată că, în 2009, piața jocurilor de noroc de la noi era estimată la ceva mai mult de 800 de milioane de euro. Statistica nu include și jocurile de pe internet, tot mai populare în ultimii ani. Începând de anul viitor, şi acestea vor fi monitorizate.