Sari la conținut

BNR pregăteşte băncile greceşti din România pentru ce e mai rău

Li s-a cerut să îşi reducă atât expunerea pe băncile mamă, cât şi expunerea pe guvernul de la Atena. Jurnaliştii greci merg şi mai departe şi spun că, de fapt, BNR le-a cerut băncilor greceşti din România să rupă complet legăturile cu ţara lor de origine, însă oficialii Băncii Naţionale spun că nu au mers chiar atât de departe.

Jurnaliştii de la Kathimerini spun că BNR este una dintre băncile centrale din regiune care le-au cerut subsidiarelor băncilor greceşti să rupă legăturile cu ţara lor de origine. Să renunţe la obligaţiunile emise de guvernul de la Atena şi să îşi retragă orice depozite ar avea la băncile mamă din Grecia.

Reprezentanţii Băncii Naţionale au confirmat parţial această informaţie.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR: „Dacă vorbim de o cerere explicită, formalizată, nu pot să vă confirm acest lucru. Pot să vă spun că a existat o recomandare verbală ţinând cont de specificul pieţei româneşti ca băncile greceşti să aibă o expunere atentă pe aceste instrumente financiare”.

La începutul lunii trecute, Nicolae Cinteză, şeful supravegherii BNR declara că le-a cerut băncilor să aibă expunere pe Grecia mai mică decât resursele atrase de acolo.

În sistemul financiar românesc mai funcţionează patru bănci greceşti: Alpha Bank, Bancpost care este deţinută de Eurobank EFG, Piraeus Bank şi Banca Românească, deţinută de National Bank of Greece. Împreună formează 13% din sistemul bancar românesc şi administrează depozite ale populaţiei de aproximativ 5 miliarde de euro. BNR spune că aceşti bani sunt la adăpost.

Dan Suciu: „Sunt bănci de fapt româneşti, cu capital de fondare grecesc, sunt bine capitalizate şi au active valoroase. Asta le face suficient de rezistente”.

Şi cum băncile greceşti sunt de fapt bănci româneşti cu capital străin, înseamnă că banii ţinuţi de populaţie la ele sunt protejaţi de fondul din România de garantare a depozitelor.