Sari la conținut

Bucureștiul, teren arid pentru startup-uri

Un studiu finanțat de Uniunea Europeană poziționează Bucureștiul la coada clasamentului cu locurile fertile pentru dezvoltarea startup-urilor. Capitala României e pe locul 30 din 35. Capitalele Ciprului, Sloveniei, Slovaciei și Estoniei sunt toate înainte. Bucureștiul arată rău în „Indicele orașelor digitale din Europa”, deși e pe locul întâi la infrastructura de comunicații - internetul de mare viteză e peste tot, iar fibra optică e folosită aici de mulți ani. Totuși, infrastructura e prea puțin utilizată, arată studiul, iar activitatea din mediul online e sub cea înregistrată în restul Europei.

În București nu activează decât circa 170 de startup-uri, în vreme ce Londra are aproape 300.000. În ultimii 10 ani companiile bucureștene au pus mâna pe finanțări de 13 milioane de dolari, o firmitură din cele 8,3 miliarde ale startup-urilor din Londra. Accesul la capital e o problemă uriașă în România. Bucureștiul e pe locul 33 din 35 la acest capitol și pe deasupra, raportul mai subliniază și greutățile întâmpinate de startup-uri din cauza birocrației greoaie.

Totul se traduce în pierderi - financiare și de capital uman. În București sunt trei universități care produc absolvenți de IT și pe lângă ei mai sunt și tinerii talentați veniți din provincie. Aptitudinile lor poziționează Bucureștiul pe locul 6 în Europa. Dar să ai infrastructură și talent nu e de ajuns. Mai e nevoie și de infrastructură fizică, de drumuri și de autostrăzi, e nevoie și de o piață dezvoltată de IT, de un mediu de afaceri sănătos și de o cultură competitivă a antreprenoriatului - iar toate acestea lipsesc.

Sunt prezente însă în Londra, în Amsterdam, Stockholm sau Helsinki - acestea sunt orașele din vârful clasamentului. Acolo legislația a fost desenată în așa fel încât să permită metode specifice de finanțare pentru startup-uri, iar prezența unor sectoare financiare puternice ajută și ea. Sunt însă orașe cu care Bucureștiul abia de se poate compara - au o istorie lungă de capitalism și o cultură care a acomodat dezvoltarea hub-urilor de tehnologie. Capitala României se poate compara însă cu celelalte capitale cu o istorie similară. Și tot rămâne puternic în urmă. În Tallinn o firmă se poate înregistra online și poate începe să facă tranzacții în 20 de minute. Ljubljana are un parc uriaș de tehnologie, iar învățământul de acolo produce IT-iști foarte bine pregătiți în timp ce la Vilnius s-a conturat deja o cultură solidă a startup-urilor - cu evenimente de profil, târguri de startup-uri și concursuri de idei.