Sari la conținut

BUSINESS CLUB. Banii băncilor au fugit din România

E uşor să dăm vina doar pe bănci, că sunt profitoare, dar de fapt, sunt mai mulţi factori care au contribuit. Şi mai multe autorităţi care ar fi putut să pună lucrurile la punct. Inclusiv BNR.

Retragerea capitalului străin de către bănci a fost accelerată de fapt după primii doi ani de criză. La început, a fost în vigoare acordul de la Viena prin care băncile se angajau să nu scoată fondurile din România.

În condiţiile în care cei mai mulţi bani au plecat în 2013, 3 miliarde de euro, rezultă că banii stăteau degeaba. Retragerile au intervenit într-un moment în care băncile mamă aveau acces la finanţare ieftină pe pieţe şi nu aveau nevoie să-şi recupereze împrumuturile date către fiice. Practic au trimis banii pentru că nu mai aveau ce să facă aici cu ei.

Şi un rol a jucat şi BNR în această mişcare. Banca centrală a încurajat şi a cerut creditarea în lei. Băncile s-au conformat însă piaţa a fost în restrângere - finanţarea pentru noi împrumuturi a putut fi asigurată din ce au atras sub formă de depozite. Economiile din bănci au ajuns să depăşească 50 de miliarde şi sunt peste volumul total al creditelor.

Vina băncilor este că nu-şi mai asumă riscuri, merg doar la sigur, într-o perioadă în care ar fi nevoie de finanţare pentru economie.

Pentru a putea împinge economia pe o pantă de creștere autosusținută, este necesar ca băncile să direcționeze resursele diponibile pentru creditare către investiții productive, evitând împovărarea debitorilor de calitate cu costuri generate de alocările eronate din trecut”, a declarat Mugur Isărescu.

Creditul în valută a scăzut sub 60% din total, iar prognoza lui Isărescu este că va ajunge chiar sub 50%, un nivel considerat confortabil.