Sari la conținut

Business Club | România, țara banilor gheață

Neplata TVA este cea mai întâlnită formă de evaziune în România şi păgubeşte bugetul cu până la 6 miliarde de euro anual. Achitarea cumpărăturilor cu cardul este văzută ca o soluţie pentru această problemă. Banii electronici sunt mult mai uşor de urmărit de autorităţi şi mult mai greu de ascuns de infractori. Însă la fel de uşor de urmărit sunt şi cheltuielile făcute de oameni nevinovaţi, ceea ce poate da naştere unor abuzuri. Dacă în ţările conduse de regimuri autoritare plăţile electronice pot deveni o unealtă de monitorizare a populaţiei, în ţări precum România pot deveni unelte de marketing. Un extras de cont poate oferi o imagine completă a preferinţelor unui consumator, ceea ce poate atrage reclame şi oferte nesolicitate şi chiar tentative de fraudă.

În acelaşi timp, plăţile electronice pun intermediari între consumator şi cei care ar trebui să încaseze banii. Un bacşiş achitat de pe card la restaurant poate ajunge la ospătar şi ceilalţi angajaţi, dar în acelaşi timp poate fi oprit de patron. Însă principalii intermediari sunt băncile şi emiţătorii de carduri ale căror comisioane pot fi uneori o povară greu de gestionat pentru micii comercianţi.

O lume fără numerar are avantaje şi dezavantaje. Banii electronici nu pot fi furaţi din buzunar şi nu sunt pierduţi în incendii şi inundaţii. Însă în cazul unor evenimente neaşteptate în sistemul financiar, clienţii băncilor au parte de mai puţină flexibilitate. O analiză publicată în ziarul britanic The Guardian dă exemplul Japoniei, unde numerarul a devenit foarte preţuit de când dobânzile au devenit negative.

Deşi măsura ar fi trebuit să încurajeze consumul, mulţi japonezi au ales în schimb să îşi scoată banii din conturi şi să îi depoziteze în seifurile care sunt tot mai greu de găsit din cauza cererii mari. Dacă Japonia ar fi fost o economie fără numerar, populaţia nu ar fi avut această libertate. Iar libertatea de a alege între saltea şi contul bancar este în centrul dezbaterilor din ţările care fac trecerea de la numerar la banii electronici.

Suedia ar putea deveni prima ţară fără bani gheaţă în condiţia în care bancnotele şi monedele au ajuns să reprezinte doar 2% din tranzacţii. România este la polul opus. Mai puţin de 10% dintre plăţi sunt electronice şi nu va renunţa prea curând la numerar. Ceea ce înseamnă că ţara noastră încă mai are timp să înţeleagă plusurile şi minusurile unei economii fără numerar.