Care sunt autostrăzile cu cele mai mari progrese de la începutul anului

Anul 2016 pare a fi un an blestemat pentru construirea de autostrăzi în România. La 31 decembrie 2016 nu vom avea, cel mai probabil, niciun kilometru nou de autostradă față de 1 ianuarie a aceluiași an. Însă există câteva proiecte de autostradă unde au fost înregistrate progrese, chiar și mici. Care sunt acestea?

Autostrada Transilvania, lucrări de 6,2 milioane euro

Pe autostrada Transilvania, sectorul Brașov-Borș, tronsonul Gilău - Nădășelu, cu o lungime de 8,7 kilometri, s-a înregistrat un progres al stadiului fizic de 11%, de la 66,46% la 77,4%, potrivit datelor oferite de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) în lunile ianuarie și iulie, comparate de către Digi24.ro.

La o valoarea a contractului de 258 milioane lei, sporul de 11% arată faptul că au fost făcute lucrări în valoare de 28,33 milioane lei. Financiar, proiectul în cauză a înregistrat un progres de 24%, respectiv 61,92 milioane lei.

Deși o parte a problemelor întâmpinate la începutul anului au fost rezolvate, anume obținerea acordului de mediu pentru secțiunea Ogra-Borș necesar defrișării a șapte hectare de pădure, probleme continuă să existe. Este vorba de absența Autorizației de Construire (AC) pentru nodul rutier de la Nădășelu și pentru centrul de întreținere de la Gilău.

În rest niciun alt segment al autostrăzii, lungi de peste 400 de kilometri, n-a înregistrat progrese. Aceasta din cauza faptului că lucrările fie nu au fost continuate (cum este cazul tronsonului Suplacu de Barcău-Borș aflat în stadiul fizic de 52,12% și financiar de 55,7% din ianuarie), fie nu au început (majoritatea tronsoanelor).

Autostrada Sibiu Nădlac, lucrări de 146 milioane lei

Progrese minime au fost întâlnite pe lotul 2 din Lugoj Deva, cu o lungime de 28,6 kilometri. Dacă în ianuarie 2016 stadiul fizic era de 37,23%, acum acesta este de 42,64%. Diferența de 5,41% ar semnifica lucrări de aproximativ 30 milioane lei, luând în calcul că acest contract are valoare de 562 milioane lei. Lotul întâmpină și el probleme, cum ar fi lipsa AC pentru suprafețele suplimentare expropiate, nedemararea procedurilor de achiziție pentru eco-tunelurile, lipsa acordului de mediu revizuit.

Situația din ianuarie 2016 la lotul 3 din Lugoj-Deva arăta că stadiul fizic era de 37,83%, față de 55,54% în iulie, dintr-un contract în valoare de 579 milioane lei. Aceasta înseamnă că s-au făcut lucrări cifrate la 104 milioane lei, adică aproximativ 18% din total. Din punct de vedere al stadiul financiar, adică plăți făcute către constructor, progresul este minim, anume 3% sau 17,3 milioane lei. Problemele sunt cam aceleași ca și cele de pe lotul 2 la care se adaugă adiționarea la contract a unui ecoduct.

În ceea ce privește lotul 4 din Lugoj-Deva, progresul fizic a crescut de la 44,03% în ianuarie la 47,28% adică un spor de 3,2%. La o valoare de 419 milioane lei, fără TVA, aceasta arată că s-au făcut lucrări de 12 milioane lei. Financiar a rămas același stadiu de 28,14% ceea ce înseamnă că Dorinel Umbrărescu, patronul firmei constructoare Spedition UMB, n-a primit bani în plus. Și aci se întânesc probleme precum absența AC pentru exproprierilor suplimentare, lipsa acordului de mediu revizuit, instabilitatea unui versant învecinat unei cariere de piatră și a unui stâlp al Transelectrica.

Pe celelalte sectoare ale acestei autostrăzi lucrările fie au fost încheiate, fie sunt stopate, cum este cazul lotului 3 (demolat) din Sibiu-Orăștie.

Autostrada Sebeș-Turda, 62 milioane lei

Primul lot al celei de a treia autostrăzi importante, aflate în lucru la CNADNR, anume A10 Sebeș- Turda, a înregistrat un progres fizic de 1,1%, respectiv de la 11,55% la 12, 69%. Aceasta înseamnă că s-au făcut lucrări de 5,9 milioane lei, raportat la o valoare a contractului de 541,73 milioane lei. Financiar plata constructorului este la un stadiul de 20%. Partea de proiectare a autostrăzii nu a fost încheiată, adică lipsește proiectul pentru trei kilometri de autostradă și pentru nodul rutier Sebeș.

La lotul 2 al aceleiași autostrăzi progresul este de 2,2%, de la 7,2% în ianuarie 2016 la 9,43% în iulie. Valoarea lucrărilor este de 12 milioane lei (549,33 milioane lei, valoare contract). Deși lucrările sunt în urmă, constructorul a oprimit un plus de 1,89% din contract, stadiul financiar crescând de la 18% la 19,89%.

Cât privește lotul 3 din Sebeș-Turda, stadiul fizic a crescut cu 4,68%, de la 44% la 48,68%, respectiv cu 19,67 milioane lei (valoare totală contract de 420,51 milioane lei, fără TVA). Financiar, proiectul a avansat de la un stadiu de 22% la 22,05%.

Și în fine, în cazul ultimului lot, al patrulea din Sebeș Turda, progresul este de 5,5%, respectiv de la 42% la 47,5%. La o valoare totală a contractului de 470 milioane lei, aceasta înseamnă o valoare a lucrările efectuate de 25 milioane lei. Contractul a avansat financiar de la 25,76% la 39,34%. Problemele sunt absența AC pentru lacul Stejăriș și pentru suprafețele suplimentare pe care urmează să fie făcute lucrări.

În rest CNADNR are neterminate și alte mici sectoare de autostradă cum ar fi primii trei kilometri din autostrada București-Ploiești sau Centura ocolitoare Constanța. În aceste cazuri proiectele fie nu au demarat (primul exemplu), fie sunt fără progrese (al doilea exemplu cu un stadiu fizic de 93,5%).

Lucrări totale de 47 milioane de euro

Valoarea totală a lucrărilor efectuate de către CNADNR la autostrăzi s-a cifrat astfel în primele șase luni la 47 milioane euro. Luând în calcul faptul că pentru autostrăzi CNADNR are în 2016 alocată o sumă de 380 milioane euro, adică 1,7 miliarde lei (563 milioane lei de la buget, 698 milioane lei din fonduri externe nerambursabile 2014-2020, 374 milioane lei fonduri nerambursabile pentru 2007-2013, etc) rezultă că, la jumătatea anului, CNADNR a chetuit doar 13% din sumele avute la dispoziție.

Situația este dezastruoasă, anume proiecte blocate, documentație lipsă, fonduri externe necheltuite, autorizații de construire inexistente, firme neselectate la licitații, proceduri de achiziții publice contestate. Vina aparține în special precedentelor echipe de la palatul Victoria explicau zilele trecute oficiali apropiați premierului Cioloș. Cătălin Drulă, consilier pentru infrastructură de transport al premierului Dacian Cioloș, a afirmat pe Facebook: ”spun din capul locului că e departe de mine gândul de a apăra performanța vreunui guvern din ultimii 25 de ani în ceea ce privește autostrăzile. Toate au gestionat mai degrabă prost domeniul și rezultatele le vedem astăzi. Acestea fiind spuse, afirm fără echivoc că guvernele conduse de domnul Ponta au fost cel mai mare dezastru în materie de infrastructură de transport și de investiții publice în general”.