Sari la conținut

Care sunt industriile care generează cei mai mulți șomeri

Combinatul siderurgic Mittal Galaţi mai are doar un sfert dintre angajaţii pe care îi avea înainte de privatizarea din 2001. Iar, de curând, a anunţat un program de disponibilizări voluntare. Combinatul de aluminiu din Slatina a anunţat concedieri masive în primăvară şi de un deceniu tot dă angajaţi afară. Iar combinatele Mechel au făcut deja disponibilizări masive după vânzarea lor în 2012.

Incapabilă să lucreze cu industria auto din România şi învinsă de concurenţa din Asia şi Africa, metalurgia a devenit o industrie generatoare de şomaj. Şi va mai rămâne aşa o perioadă, în condiţiile în care marile combinate continuă să îşi diminueze cheltuielile.

Şi nu este singurul sector al economiei româneşti care va pierde mai multe locuri de muncă decât va crea în următorii ani. Mineritul a pierdut peste 30.000 de locuri de muncă după demararea procesului de reorganizare a acestui sector, începând cu finele anilor 90. Alte câteva mii vor mai fi daţi afară până la finele acestui deceniu. În România, mineritul înseamnă în general cărbune, un material poluant, care va fi folosit din ce în ce mai puţin la producţia de energie. Nici măcar dorinţa de reducere a dependenţei de gazele ruseşti nu va putea salva cărbunele. În următorii ani, România va trece printr-o revoluţie lentă a energiei şi, în vreme ce numărul minerilor va scădea, numărul angajaţilor din industria extractivă va creşte.

Chimia şi petrochimia sunt alte două domenii care nu îşi vor putea reveni în perioada următoare. O salvare pentru Oltchim nu se întrevede în acest moment. Azomureş aşteaptă o ieftinire a gazelor, iar Ioan Niculae, unul dintre marii investitori în industria chimică, are afacerile sub sechestrul autorităţilor în dosarul Romgaz. Şi, la fel ca în cazul metalurgiei, chimia şi petrochimia nu sunt ajutate foarte mult de condiţiile din pieţele internaţionale.

Însă industriile grele nu sunt singurele care generează şomaj. Nici perspectivele din sectorul bancar nu sunt excelente. Cel puţin nu pentru angajaţii de la ghişee. Băncile din România trec de câţiva ani printr-un proces de restructurare. Au fost închise sucursale, iar angajaţii lor au fost concediaţi. În plus, prin comasări şi preluări, numărul băncilor va scădea în România în următorii ani, ceea ce înseamnă că numărul angajaţilor din sistemul bancar nu are cum să crească. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu toţi angajaţii din aceste sectoare şi industrii.

„Aproape toate guvernele declară cream locuri de muncă, dar rezultatul nu este ușor de atins. Nu înseamnă că dacă vrei și poți să creezi locuri de muncă,” spune Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

În ultimii cinci ani, rata şomajului a fost constantă în România, undeva peste 7%. Economia a reuşit să absoarbă unele locuri de muncă prin crearea unora în alte domenii. Industria auto a generat foarte multe locuri de muncă, la fel şi sectorul IT.

Dar, ca şomajul să scadă, locurile de muncă nou create trebuie să fie mai multe decât cele dispărute. Şi, nu în ultimul rând, tinerii trebuie să se gândească de două ori înainte să îşi aleagă o carieră. Căci, în vreme ce şcolile de meserii nu reuşesc să îşi ocupe specializările utile, concurenţa este uriaşă pentru multe domenii care nu oferă nicio perspectivă de angajare după terminarea studiilor.