Sari la conținut

Cazare la Brașov. Prețuri mari și condiții de lumea a treia

În ultmii 25 de ani investitorii care au luat hotelurile şi restaurantele aflate în proprietatea statului au ales să investească puţin, dar să scoată profit maxim.

Mihai Fercală, preşedintele SIF Transilvania: „Niciun investitor nu va investi într-o companie ani la rând fără să ştie că nu îşi recuperează foarte repede investiţia. Acţionarii mei m-au criticat destul de vehement în adunările generale de ce mai investesc în turism, pentru că este ramura care întoarce cel mai târziu investiţia.

Anul trecut, 37 de hoteluri din România au fost declasificate de către Autoritatea Naţională pentru Turism. Serviciile oferite turiştilor erau SUB nivelul stelelor afişate la intrare. Neregulile constate de către autorităţi au adus şi amenzi în valoare de peste 645.000 de euro.

Anca Pavel Nedea, preşedinte ANT: „Nu le putem închide pentru că noi nu suntem ANAF-ul. Le putem amenda cu sume între 8.000 de lei şi 50.000 de ron.”

Pentru că nu există măsuri mai aspre împotriva proprietarilor de hoteluri sau restaurante care aleg să lase de izbelişte clădiri, fie ele şi cu o puternică încărcătură istorică, investitorii folosesc aceste unităţi doar atât cât sunt profitabile. Un astfel de exemplu este Cetatea Braşovului, restaurant construit în Evul Mediu.

Mihai Fercală, preşedinte SIF Transilvania: „Niciun investitor privat nu va băga cinci milioane de euro în ceva pe care să nu îi recupereze nici în următorii 50 de ani. Ăsta este motivul pentru care societatea comercială Aro Palace, care este proprietarul activului Cetate, a luat decizia de a vinde.”

Nu doar turismul recreativ are de suferit, ci şi cel balnear, piaţă care se ridică la 500 de milioane de euro pe an, conform estimărilor specialiştilor din domeniu.

Ileana Colcer, director complex hotelier: „Sunt foarte multe unităţi de cazare care au rămas în stadiul în care le-a prins '89. A fost perioada aceea nesigură: proprietar-neproprietar, se restituie, nu se restituie şi atunci unităţile, multe din unităţile au rămas, au stagnat sau poate s-au deteriorat.”

La mai bine de un sfert de veac de la căderea regimului comunist, turiştii români sau străini care vor să meargă în vacanţă în România plătesc la fel de mult ca în străinătate pentru camere cu mobilier uzat, din clădiri în care nu s-au făcut renovări capitale de mai bine de zeci de ani.