Sari la conținut

Cele trei puncte slabe ale rectificării bugetului decise de premierul Dacian Cioloș

Una dintre principalele probleme prezentate de rectificare privește sursa veniturilor suplimentare prognozate de Guvern. Față de nivelul inițial din bugetul pe 2016, Ministerul de Finanțe propune o creștere a acestora cu 2,93 miliarde lei, egală cu cea a sporului de cheltuieli. Aceasta va duce în final la păstrarea actualului nivel al deficitul bugetului și va permite României să nu se împrumute mai mult pe piețele externe. Aceasta cel puțin în teorie.

O bună parte din creșterea veniturilor se bazează însă pe prognoze considerate optimiste ale Guvernului privind creșterea economică. Guvernul pare a vinde pielea ursului din pădure, par a spune unii economiști. ”Statul crește estimarea de creștere economică de la 4.1% la 4.2% (...) și diferența este tot ce are nevoie pentru rectificare. Ce contează că anul nu s-a terminat și nu știm cum se va termina. Ce contează că datele pe PIB sunt revizuite câțiva ani de acum înainte? Nu contează nimic din toatea acestea. Contează doar sa fim populiști”, spune economistul Florin Cîțu. Spre exemplu la acest moment se cunoaște cu certitudine doar creșterea economică din 2013, datele privind 2014 fiind în formă semidefinitivă, iar cele ale anului 2015 fiind doar estimative.

Parcurgerea notei de fundamentare elaborate de Ministerul de Finanțe arată că o bună parte a veniturilor suplimentare au fost argumentate cu evoluții economice pozitive. O sumă de 1,05 miliarde de lei este luată în calcul suplimentar la impozitul de profit pentru 2016. Măsura se bazează pe o creștere a acestor venituri în primul semestru cu 534 milioane lei peste nivelul estimat.

Impozitul pe venit se majorează și el cu 357 milioane lei, tot pe baza evoluțiilor bune din primul semestru dar și a creșterii efectivului de salariați și a câștigului salarial mediu brut. Problema este deci că o parte considerabilă a sporului de venituri este dependent de evoluțiile economice, în condițiile în care modelul de creștere economică este unul șubred, iar economia este dependentă de evoluțiile mondiale.

Într-o poziție adoptată zilele trecute pe tema rectificării bugetare, Consiliul Fiscal (CF) valida la limită estimările Guvernului. ”Consiliul Fiscal validează de principiu estimările guvernamentale ale veniturilor, însă apreciază că există riscul unor încasări inferioare programului pentru veniturile nefiscale și pentru cele din contribuții sociale, însă la nivel agregat efectul este probabil compensat de prudența estimărilor pentru încasarile din accize, taxe vamale și impozitul pe venit și salarii", spuneau oficialii CF.

Cheltuielile suplimentare, orientate social

Dacă la capitolul venituri principalul punct de critică este optimismul estimărilor, la capitolul cheltuieli există două mari probleme. Prima dintre acestea ar fi orientarea unei bune părți a cheltuielilor spre ținte sociale. O analiză făcută de Cursdeguvernare.ro a indicat faptul că nu mai puțin de trei sferturi din alocări se duc în susținerea sistemului de pensii și a celui de protecție socială. Rectificarea stabilește că cheltuielile de personal, subiect de dispută cu FMI atât timp cât România a avut un acord cu această instituție, vor crește cu 489,2 milioane lei, în timp ce cheltuielile cu subvențiile se majorează cu 362,9 milioane lei. Pentru echilibrarea sistemului de pesnii Guvernul va dirija către acesta 1.402,9 milioane lei, alți 207 milioane lei urmând să meargă la sistemul de sănătate. Dacă Guvernul nu poate fi condamnat pentru că nu lasă pensionarii fără pensii, acesta nici nici va fi lăudat că a alocat o bună parte din rectificare investițiilor publice și creșterii locurilor de muncă. Ponderea cheltuielilor cu salariile a ajuns la un nivel de 7,8% din PIB, în condițiile în care în 2007 nivelul era 6,5% din PIB, iar politici relaxate ale guvernului Tăriceanu au adus acest nivel la 8,7% din PIB într-un singur an, adică în 2008.

Nici alocările decise nu pot bucura. Ministerul Transporturilor va pierde la rectificare 383 milioane de lei la capitolul fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare bugetara a Uniunii Europene 2007-2013. Retragerea banilor este normală atât timp cât Ministerul și instituțiile subordonate nu au accesat fondurile UE și ca urmare nu au nevoie de cofinanțarea de la buget.

Risc de infringement pe tema deficitului

Și în fine al treilea punct de critică privește decalajul dintre deficitul bugetar calculat conform standardelor naționale și cel stabilit potrivit prevederilor Comisiei Europene (ESA). Dacă la nivel național calcularea deficitul bugetar se face doar pe baza venituri și cheltuielilor din prezent, metodologia ESA are la bază efectele viitoare ale angajamentelor din prezent. Unul dintre aceste angajamente este cel privind majorarea salariilor la cadrele didactice. Consiliul Fiscal estimează astfel că măsura majorării salariilor va aduce deficitul bugetar la un miliard de lei după standarde naționale și la 3 miliarde lei, după cele ESA. Ar fi vorba de un deficit suplimentar de 0,37% din PIB care adăugat celui existent, de 0,2% din PIB (diferența deja existentă dintre cel național și cel ESA, fără a lua în calcul creșterea salariilor la cadrele didactice), ar duce dincolo de 3% deficiul bugetar ESA. Aceasta ar putea determina CE să declanșeze procedura de deficit bugetar excesiv împotriva României, avertizează CF.