Sari la conținut

Avertisment al unei mari companii privind viitorul lumii: corupție generalizată, dominația marilor corporații, produse fără design

Restricțiile aplicate țigaretelor riscă să fie extinse, puțin câte puțin, și către alte industrii, au avertizat luni oficiali ai JTI , în cadrul conferinței „Intellectual Property in the Digital Economy for Small and Medium-sized Enterprise”.

„Creșterea abruptă a taxelor, introducerea avertismentelor combinate de sănătate, restricționarea publicității și a promovării produselor sau pachetele generice, sunt măsuri luate din ce în ce mai mult în considerare și pentru alte bunuri de consum, cum ar fi: băuturi alcoolice și răcoritoare, alimente, dar și pentru telecomunicații și sfera digitală”, afirmă Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

Taxele pe produse ”nesănătoase”, din ce în ce mai răspândite

Potrivit unui studiu Deloitte din 2012, în ultimii 40 de ani, creșterea taxelor și restricțiile la publicitate s-au extins de la produsele din tutun la alte bunuri de consum. Spre exemplu, în 2010, Danemarca a majorat cu 25% taxele pentru alimentele și băuturile „nesănătoase”, iar în 2011, guvernul ungar a introdus o taxă specială pentru alimentele cu conținut ridicat de grăsime, sare și zahăr. Și România se înscrie în această tendință, motivată de strategia Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în domeniul bolilor netransmisibile.

În România există chiar o beție a inițiativelor legislative prin care se restrâng libertățile producătorilor, deseori fără o justificare solidă. Oficialii JTI reamintesc faptul că, recent, a fost depusă la Senat propunerea legislativă privind etichetarea produselor alimentare procesate pentru reducerea riscului de boală cardiovasculară. Pe 9 martie, a fost respinsă de Camera Deputaților propunerea legislativă pentru reducerea consumului băuturilor carbogazoase de către minorii cu vârsta de până la 16 ani. Pe 9 februarie, a fost depusă la Senat, propunerea legislativă pentru taxarea poluării produsă de autovehiculele utilizate în România.

Viitorul? Ambalajul fără niciun design, adică generic

Lovitura finală va fi introducerea ambalajelor generice. Adică, uniformizarea tuturor ambalajelor, ceea ce înseamnă că mărcile înregistrate, logo-urile, culorile și grafica sunt eliminate, iar numele brandului, scris cu fonturi și dimensiuni standard, rămâne singurul element permis.

”Chiar dacă e o măsură extremă, impunerea pachetelor generice, ca în Australia, nu mai este doar o problemă a industriei tutunului, ci poate afecta și alte categorii de bunuri și servicii. De precizat că studiile arată că măsuri de acest tip nu scad incidența fumatului și determină creșterea comerțului ilegal cu bunuri contrafăcute. Minuta unor dezbateri ale Senatului australian din octombrie 2015 arată dificultatea de a oferi date relevante pentru sănătatea publică, ca urmare a adoptării pachetelor generice”, spun oficialii JTI.

Măsuri extreme, cum ar fi trecerea la produse generice ajung să fie luate cu uşurinţă, în afara oricăror consultări publice de către simpli oficiali ai statului, chiar fiind şi miniștri.

„Și România se înscrie în această tendință, de „demonizare” a anumitor industrii legale, tendință care în ceea ce ne privește este din ce în ce mai vizibilă, mai ales în ultima perioadă. Refuzul Guvernului de a dialoga, în spiritul transparenței decizionale, cu producătorii de țigarete, pentru urgentarea transpunerii Directivei tutunului, precum și schimbarea arbitrară a textului proiectului de lege după adoptarea în ședința de guvern, constituie semnale de alarmă. Mai mult, proiectul transformă Ministerul Sănătății în reglementator unic al pieței țigaretelor și lasă acestuia posibilitatea de a introduce prin Ordin de ministru pachetele generice. Chiar și în țările în care această măsură extremă a fost introdusă, proiectele au trecut prin Parlament, nefiind eludat procesul legislativ firesc”, a adăugat Gilda Lazăr.

Organizațiile neguvernamentale și de sănătate publică subliniază, din ce în ce mai des, asemănările dintre tutun, alcool și produse alimentare, cerând reglementări similare pentru a reduce consumul. Planul OMS pentru prevenția și controlul bolilor netransmisibile între 2013 și 2020 menționează consumul de tutun, lipsa activității fizice, dieta nesănătoasă și abuzul de alcool, ca fiind cauzele principale ale dezvoltării acestor boli.

La început la tutun, apoi la telefoane mobile şi calculatoare

În același timp, apar din ce în ce mai multe articole despre nocivitatea radiațiilor produse de telefoanele mobile și pericolele pe care le reprezintă utilizarea în exces a calculatoarelor, spun oficialii JTI.

Dar care va fi impactul? Odată dispărut brandul, singurul element de diferențiere va fi prețul. Și marile corporații potente financiar vor avea de câștigat.

„Singura modalitate prin care companiile își vor putea diferenția produsele va fi prețul. Garanția calității, conferită de branduri, va dispărea, produsele interzise vor fi disponibile pe piața neagră, iar societatea va fi cuprinsă, ca în perioada prohibiției din SUA, de corupție generalizată. La nivel global, va avea loc o conglomerare de mari corporații, dat fiind că vor fi singurele capabile să-și susțină produsele pe piață. O singură bancă universală, un singur furnizor de internet, un motor unic de căutare...? Nu putem spera decât că vom reuși să apărăm în continuare principiile statului de drept și ale democrației: proprietatea în toate formele ei, inclusiv cea intelectuală, dialogul constructiv al sectorului privat cu administrația publică, dreptul de a alege, în deplină cunoștință de cauză”, spune oficialul JTI.