Sari la conținut

Cosmonautul Dumitru Prunariu, despăgubit regește de Tarom

Alături de alți patru foști membri ai Consiliului de Administrație Tarom din anul 2013, cosmonautul Dumitru Prunariu a primit daune de 54.000 de euro în urma revocări sale abuzive din conducerea companiei. Informația apare într-un raport al Curții de Conturi privind compania aeriană. Pierderile reportate ale acesteia depășeșc un miliard de lei.


Informațiile apar într-un raport publicat marți de către Curtea de Conturi privind linia aeriană națională. Documentul arată dezastrul în care se găsește linia aeriană. Controlul efectuat pentru perioada 2012-2016 a indicat că Tarom nu a reușit să fie profitabilă în pofida unor câștiguri de zeci de milioane de dolari, rezultate în urma scăderii costurilor mondiale la țiței.

Aproape fără excepție în acești ani compania a zburat fără a atimge pragul de rentabilitate, nici la cursele externe nici la cele interne, cu aeronave pline puțin mai mult de jumătate.

Compania a fost condusă haotic, a înregistrat contracte semnate abuziv, deși avea așa ziși manageri privați. Participarea în alianța Sky Team alături de Air France și KLM nu i-a adus niciun beneficiu iar pierderile au însumat sute de milioane de euro. Ce spune raportul:

-Alianța Sky Team: ”Tarom a aderat la alianța SkyTeam în iunie 2010. Odată cu aderarea, Tarom a renunțat la programul propriu de fidelizare a clienților Smart Miles în favoarea programului alianței Flying Blue și a semnat contracte de colaborare bilaterală cu ceilalți membri ai alianței. În pofida resurselor utilizate în scopul aderării, compania nu a înregistrat un trend pozitiv al beneficiilor, nici în ceea ce privește indicatorii financiari și nici cei fizici”.

- Rentabilitatea zborurilor: În perioada 2012-2016, exploatarea rutelor interne și externe a generat pierdere, cu excepția exercițiului financiar 2015 când Tarom a realizat profit numai din exploatarea rutelor interne. În condițiilor unor praguri de rentabilitate la cursele externe cuprinse între 78% și 86% (grad de ocupare a aeronavelor la care zborurile devin rentabile), gradul de ocupare Tarom a fost de maxim 68%.

- Pierderi: În perioada 2012 2016 societatea a realizat pierderi contabile în cuantum total de 545,33 milioane lei, iar la finele exercițiului financiar 2016 pierderea reportată preliminată (colectată din urmă până în prezent) a fost de 2,09 miliarde lei. Este puțin probabil ca în perioada următoare acțiunile TAROM să poată genera venituri din dividende astfel încât să devină atractive pentru investitori. Adică este puțin probabișl ca Tarom să găsească investitori, alții decât cei interesați de vânzarea companiei și avioanelor la fier vechi.

- Management privat: Introducerea managementului privat la nivelul Tarom nu a dus în totalitate la implementarea corectă a mecanismelor de bună guvernare, la asigurarea profesionalismului şi responsabilităţii deciziei manageriale. Organele de conducere și administrare nu au manifestat voința necesară și nu sau implicat suficient și constant pentru atingerea obiectivelor companiei. Nu a fost atins în totalitate scopul strategiei guvernamentale privind introducerea principiilor de guvernanță corporativă, nefiind realizat obiectivul de eficientizare a companiei.

-Ministerul Transporturilor a avut intervenți neinspirate. Deciziile fostului ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, actual europarlamentar, au costat compania sute de mii de euro. În mandatul ei, Adunarea Generală a Acționarilor de la Tarom, formată din oameni numiți de Ministerul Transporturilor pe acre îl conducea a destituit abuziv Consiliul de Administrație. Printre aceștia se găsește și fostul cosmonaut, Dumitru Prunariu, membru în CA Tarom în 2013. El și alți patru foști membri au cerut în instanță și au câștigat dreptul unor daune de 54.000 de euro pe persoană.

- Decizii haotice: Compania este responsabilă și pentru decizii lipsită de logică și utilitate economică. Spre exemplu Tarom a vărsat la stat contribuții sociale aferente unor prime cuvenite Consiliului de Administrație, dar care nu au fost niciodată încasate. Conducerea companiei a decis scoaterea unor agenții de vânzare a biletelor în afara capitalelor europene, pentru o așa zisă micșorare a costurilor. Măsura a dus însă la scăderea dramatică a vânzărilor de bilete. Situația a fost întâlnită în Anglia, la Roma, Viena, Paris și Frankfurt.

-Petrolul ieftin nu a dus pe profit compania. În perioada 20110-2016 influneța prețurilor la petrol a fost un plus de 44,88 milioane dolari. ”Rezultatul din exploatare a fost influențat pozitiv de scăderea prețului petrolului pe piață și negativ de creșterea cursului de schimb USD/RON, moneda în care se derulează operațiunile de achiziție și plată a petrolului fiind dolarul american. Influența totală a fluctuațiilor prețului petrolului și a cursului valutar asupra rezultatelor companiei în perioada auditată a fost pozitivă, determinând diminuarea cheltuielilor cu suma de 44,88 milioane dolari”.

Curtea de Conturi recomandă o evaluare completă a companiei pe toate capitolele, respectiv management, mod exploatare patrimoniu, indicatori performanță, etc.

Raportul este disponibil integral aici.