Guvernul va vinde bucăți din capitalul a 30 de companii, multe importante

Data publicării:
aeroport otopeni-lp

Guvernul a aprobat recent vânzarea unor importante pachete de acțiuni la companii pe care le deține, precum și cumpărarea unui pachet de acțiuni Salrom - Regia națională a sării care urmează să fie vândut de Fondul Proprietatea.

aeroport otopeni-lp

Ministerele Economiei, Energiei şi Transporturilor au primit termen să prezinte în Guvern, până pe data de 15 octombrie 2016, strategii de vânzare a unor pachete de acţiuni la mai multe companii, potrivit unui Memorandum aprobat în septembrie și prezentat pe situl de internet al Guvernului.

Este vorba de un total de 30 de companii importante. Trei dintre acestea se află în subordinea Ministerului Energiei (Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica și Rompetrol), trei la Transporturi (Aeroporturi București, Porturi Maritime Constanța și CFR Marfă), două la Ministerul Economiei (Salrom și Sanevit 2003 Arad) iar restul de 22 de companii la Agenția Domeniilor Statului - ADS).

Acestea urmează să facă oferte publice primare de majorare de capital pe piața de capital (CE Oltenia – 15,29%, Hidroelectrica 15%, Aeroporturi București și Porturi Maritime Constanța până la 25%). Unele pachete vor fi vândute prin licitații cu strigare (Rompetrol 26,7%, Sanevit 2003 100%). Prin licitație publică cu strigatre sau negociere directă vor fi vândute și cele 22 de societăți ale ADS, în aceste cazuri procentul mergând până la o treime din acțiunile deținute.

În cazul Salrom se are în vedere ”consolidarea poziţiei statului ca acţionar”, prin preluarea direct de la Fondul Proprietatea a pachetului de acţiuni, prin cesiunea (totală sau parţială) a acestuia.

În cazul CFR Marfă stabilirea pachetului de acţiuni care va fi vândut şi a metodei de privatizare se va face pe baza fundamentărilor transmise de consultantul de privatizare. În acest caz, Guvernul a aprobat în data de 15 iunie 2016 un plan de acţiune pentru restructurarea companiei, urmată de demararea procesului de privatizare, începând cu trimestru I din 2018. Astfel, după implementarea programului de restructurare, programat a se derula în cursul anului 2017 şi emiterea de către consultantul ce va fi selectat de către CN CFR Marfă a opiniilor şi concluziilor vizând rezultatul aplicării măsurilor de restructurare strategică, se preconizează modificarea/actualizarea strategiei de privatizare aprobată prin HG 46/2013 cu obţinerea tuturor avizelor necesare, inclusiv de la CSAT şi Consiliul Concurenţei.

Cum justifică Guvernul vânzarea cotei deținute

Memorandumul conține și o încercare de explicare a vânzării de acțiuni. Ar fi vorba de o ”eficientizare operațională a întreprinderilor în cauză, o îmbunătățire a capitalizării, creștere a transparenței și guvernanței corporative”. Guvernul menționează alte opt societăți a căror situație economico-financiară s-ar fi îmbunătățit după listarea lor la bursă. Acesta sunt: Antibiotice, Conpet, Oil Terminal, Transelectrica, Transgaz, Nuclear Electrica, Romgaz și IAR.

Există însă două mari semne de intrebare. Primul dintre acestea privește destinația banilor obținuți în urma vânzării pachetelor de acțiuni. În cazul titlurilor deținute de stat la patru companii, anume CE Oltenia,. Hidroelectrica, Aeroporturi București și Porturi Maritime Constanța, sumele vor rămâne la dispoziția acestora pentru derularea programelor de investiții. Banii obținuți din vânzările de titluri Rompetrol, Sanevit 2003, CFR Marfă și cele 22 de firme de la ADS vor merge la bugetul de stat, mai precis la Fondul Național de Dezvoltare (FND). Semnele de întrebare privesc utilizarea acestui fond pentru acoperirea dezechilibrului de finanțare al statului dar și transparența redusă manifestată până în prezent în gestiunea acestuia. Ministerul Finanțelor notează că la jumătatea lunii iulie în acesta se găseau 1,3 miliarde lei, 186 milioane dolari și 1,5 miliarde euro.

Legea privind înființarea acestui Fond, anume OUG 113 din 2006 arată că veniturile din privatizare acoperă deficitul anual la bugetul de stat rezultat din plățile efectuate din sumele repartizate din FND. Adică din FND se fac plăți suplimentare către ordonatorii de credite pentru programele de investiții ale acestora iar apoi deficitul apărut se acoperă cu veniturile din privatizare.

Lipsesc însă date auditate, furnizate constant în mod public privind utilizarea FND. În 2006, la înființare, Fondul a fost alimentat cu 2,2 miliarde euro bani rezultați din privatizarea BCR. Acum in el se găsesc mai puțin bani decât erau atunci și nu se știe unde au ajuns intrările.

Un neajuns al FND, notează chiar Guvernul, este faptul că veniturile din privatizare sunt angajate pe baza mai multor acte normative în domeniu. Guvernanța și eficiența administrării fondurilor obținute din privatizare ar putea fi îmbunătățită, notează autorii Memorandului privind vânzarea pachetelor de acțiuni.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri