Sari la conținut

Senatul adoptă un proiect care va aduce pierderi de zeci de milioane de euro Portului Constanța

Senatul a adoptat zilele trecute un proiect legislativ care îngheață pe 10 ani chiriile plătite de firmele din incinta portului la actualul nivel, unul minim. Mai mult firmele din port vor avea puterea să decidă ce investiții se fac, desigur pe bani publici.

Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanţei de Guvern 22/1999 privind administrarea porturilor ar putea duce la îngheţarea chiriilor la preţul minim din prezent pentru următorii 10 ani fapt care va conduce la pierderea unor venituri de zeci de milioane de euro doar în cazul Portului Constanţa, a afirmat miercuri Greg Konieczny, CEO al Fondulului Proprietatea care este acționar în Port.

”Îngheţarea chiriilor la preţul minim din prezent pentru următorii 10 ani va conduce la pierderea unor venituri de zeci de milioane de euro doar în cazul Portului Constanţa, reprezentând de asemenea un precedent periculos prin faptul că o lege stabileşte în mod direct preţurile contractuale între două entităţi juridice. Aceşti bani ar putea fi folosiţi mult mai bine pentru proiectele de investiţii ale porturilor României decât să creeze beneficii nejustificate unor operatori privaţi”, a spus Greg Konieczny, într-o întâlnire cu presa.

Din exemplul oferit de reprezentanţii Fondului Proprietatea, primii 5 operatori din Portul Constanţa ocupă 36,7% din suprafaţă, iar la un tarif de 0,2488 de lei/mp faţă de 0,782 lei/mp, media de închiriere pentru noile contracte, înseamnă în 10 ani o diferenţă de 118,46 milioane de lei sau 26 milioane euro.

Proiectul a fost declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională și cu toate acestea Senatul l-a votat trimițându-l către Camera Deputaților care are rol decizional.

Konieczny susţine că în cazul în care va fi adoptată, legea va fi extrem de nocivă pentru toate administraţiile portuare din România, precum şi pentru bugetul de stat al României, conducând, numai în cazul Portului Constanţa, la pierderea unor venituri de zeci de milioane de euro.

Potrivit prevederilor proiectul de lege, nivelul chiriei pentru terenul portuar şi infrastructura utilizate de operatori care refuză să încheie contracte de închiriere, va fi plafonat pentru o perioadă de 10 ani la nivelul plătit în prezent pe baza contractelor pentru aşa-zisa utilizare a domeniului portuar ('UDP'), care spre exemplu în Portul Constanţa, variază între 0,22 lei şi 0,36 lei pe metru pătrat pe lună.

Reprezentanţii Fondului au spus în cadrul unei conferinţe că cele mai multe dintre aceste contracte au fost încheiate acum 10-15 ani, fără licitaţie publică, în circumstanţe lipsite de transparenţă, iar valorile plătite au rămas în mare parte neschimbate de atunci. Comparativ, terenul disponibil pentru activităţi logistice şi industriale în zone semnificativ mai puţin atractive şi cu acces mai redus la infrastructură din jurul marilor oraşe ale României este închiriat la preţuri de câteva ori mai mari decât cele care ar urma să fie plătite în Portul Constanţa, dacă legea ar intra în vigoare.

Aceştia susţin că actul normativ va conduce la o încetinire a procesului de dezvoltare a porturilor din cauza faptului că mulţi dintre actualii operatori - care nu doresc sau nu au puterea financiară să investească în noi facilităţi sau pentru recondiţionarea celor existente - vor avea şi mai puţine motive să renunţe la terenul pe care îl ocupă momentan în baza unor chirii extrem de mici în zone foarte atractive ale porturilor, oprind astfel accesul în porturi al altor operatori, care deţin mijloacele prin care ar putea să dezvolte porturile mai repede.

În plus, în forma declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională, legea stabileşte înfiinţarea un Consiliu de Supraveghere sub autoritatea Consiliului Concurenţei, care ar urma să fie responsabil de toate tarifele practicate de către porturile din România şi care ar trebui, de asemenea, să medieze toate neînţelegerile dintre administraţiile portuare şi operatorii portuari.

Conform reprezentanţilor Fondului, acest fapt ar duce la transferul puterii de decizie din responsabilitatea administraţiilor portuare şi a instanţelor de judecată către acest organism nou-creat, ale cărui responsabilităţi şi atribuţii nu sunt însă clar definite în proiectul de lege. De asemenea, aceştia susţin că proiectul de lege pare să favorizeze operatorii portuari privaţi, oferindu-le acestora drepturi excesive precum: instituirea unei obligaţii pentru administraţiile portuare de a negocia contracte cadru cu asociaţiile patronale şi profesionale; controlul anumitor activităţi ale administraţiilor portuare de către aşa-zişi 'specialişti externi' din cadrul asociaţiilor patronale şi profesionale.

Potrivit Fondului, toate aceste reglementări noi vor aduce incertitudine şi vor deschide uşa abuzurilor cu privire la administrarea porturilor. Fondul Proprietatea cere Camerei Deputaţilor să respingă această lege, ţinând seamă de impactul negativ asupra bugetului de stat şi activelor României, de prevederile anticonstituţionale pe care le conţine, precum şi de consecinţele pe care le va genera asupra administraţiilor portuare, cărora li se va nega dreptul să perceapă chirii sau alte tarife pe baza regulilor unei economii de piaţă libere.

Prevederile proiectului de lege de natură a favoriza operatorii portuari sunt însă mult mai numeroase. O altă prevedere impune Portului Constanța să aloce pentru investiții cel puțin 90% din profit. Operatorii portuari vor avea puterea de a decide ce investiții trebuie făcute în Port deși acestea sunt suportate de stat. Ministerul Transporturilor, reprezentantul statului în acționariatului Portului Constanța nu a avut până acum nicio reacție la această inițiativă. Proiectul este semnat de peste 100 de senatori printre care se distinge liberalul Mircea Toader, om de afaceri, fost director general al companiei de navigație Navrom, Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor, etc.