Sari la conținut

Un energetician, noul director al Tarom

Am trecut de la un guvern la altul şi într-un asemenea moment începe agitaţia la vârf şi în companiile de stat. La Tarom este adus un nou director care a făcut carieră prin companiile de stat, prin sectorul energetic, cărbune, servicii de mentenanţă. Deci este energetician sau electrician. Un director sub care ar trebui ca operatorul aerian să se redreseze.

Este al patrulea director general al Tarom în 14 luni. S-au perindat o grămadă de oameni pe acolo, dar restructurarea companiei nu s-a produs. S-a reușit reducerea pierderilor, dar asta are mai degrabă legătură cu prețurile favorabile la carburanți. În rest oamenii au venit, și-au luat salariile, iar Tarom tot pierde cota de piață. Iar restructurarea parcă se opreşte la şefi, în funcţie de interesele de moment.

Toți cei trei care conduc compania aeriană Tarom, potrivit paginii de internet a transportatorului aerian, fie sunt deja plecați din companie, fie și-au scris deja demisia.

Este vorba despre directorul administrativ și cel de marketing, Paul Gurau și Costin Ciotec, care încasau 4.700 de euro pe lună, dar și despre Dan Plaveti.

Acesta din urmă a fost numit director general interimar în august anul trecut în locul lui Gabriel Stoe, care la rândul său îi luase locul cu doar câteva luni înaintea belgianului Christian Heinzmann. Dan Plaveti a rezistat în funcție 6 luni. În urmă cu o săptămână, în locul său a fost numit Eugen Davidoiu. Inginer de profesie, acesta a mai condus companii de stat, printre care Electrica Serv și Societatea Națională a Lignitului Oltenia.

Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor: „Pe acest om îl recomandă experiența. Dacă vă veți uita la bilanț și la aprobarea situațiilor economice la finalul fiecărui an cât el a fost manager în companiile respective, veți vedea că au avut performanțe și că companiile respective au fost pe profit operațional. Eu la lucrul ăsta mă uit.”

Este drept că profitul operaţional nu este acelaşi lucru cu rezultatul net, dar datele ministerului de Finanţe arată o înrăutăţire a situaţiei financiare a Electrica Serv în perioada 2013-2016 când era condusă de Eugen Davidoiu. Profitul net a scăzut de la aproape 13 milioane de lei în 2013 până la sub 2 milioane de lei în 2015. Pentru 2016 nu există încă date.

Presa a scris în repetate rânduri că în anii în care acesta a condus Electrica Serv, soția și nepotul său au ajuns să ocupe funcţii importante în direcţia de achiziţii a aceleiaşi companii.

Eugen Davidoiu este cel de la care ministrul Transporturilor spune că aşteaptă redresarea Tarom.

Razvan Cuc, ministrul Transporturilor: „Ministerul își dorește relansarea companiei TAROM din punct de vedere economic, deschiderea de noi rute, achiziționarea de aeronave, o eficientizare a sistemului de mentenanță la aeronavele existente pentru că sunt cheltuieli foarte mari pentru mentenanța flotei pestrițe pe care o avem acum formată din Boeing, ATR și Airbus.”

Liderii social - democrați au declarat în repetate rânduri că vor cumpărarea a 20-30 de aeronave pentru TAROM. Banii ar urma să vină dintr-un fond suveran de dezvoltare și investiții de 10 miliarde de euro pe care Guvernul vrea să-l creeze. Un avion se vinde în medie cu 50-60 de milioane de dolari.

Specialiștii din aviație spun că este nevoie de o analiză complexă înainte de a decide numărul de avioane care vor fi cumpărate. Trebuie stabilit clar pe ce rute și cu ce frecvență vor zbura aceste avioane, ce costuri cu personalul prespun - de la piloți și stewardese și până la tehnicieni - și mai ales trebuie bătute în cuie resursele financiare. În plus, trebuie ținut cont că orice comanda de avioane noi înseamnă de fapt o începere de livrare a acestora abia în 3-4 ani, pentru că acesta este ritmul.

Tarom zboară în prezent cu 21 de avioane cumpărate în perioada 1993 - 2009: 9 ATR-uri, 4 Airbus şi 8 aeronave Boeing.

Alte două aeronave Airbus A310, cumpărate la începutul anilor 90, nu se mai ridică de la sol din toamna anului trecut. Sunt mult prea vechi şi ineficiente.

Tarom nu a mai obţinut profit din 2007. În ultimii ani pierderile s-au mai redus, însă nu au dispărut. La finalul lui 2015 compania raporta o gaură în buget de peste 27 de milioane de lei. În bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentru 2016 ţinta era ca pierderile să scadă sub 7 milioane de lei. Greu de crezut că acest lucru s-a şi întâmplat acest lucru în condiţiile în care, în iunie, pierderile companiei erau de 28 de milioane de lei. Şefii Tarom explicau atunci că cea mai profitabilă perioadă în aviaţie este a doua jumătate a anului, deoarece numărul zborurilor şi gradul de încărcare al aeronavelor creşte în perioada verii dar şi în preajma sărbătorilor de iarnă. Deocamdată, însă, compania nu a făcut publice rezultatele financiare pe anul trecut.