Povestea unei beri locale din România care s-a luat la „trântă” în tribunal cu gigantul Heineken

Data actualizării: Data publicării:
0106_sorok

Sânsimion, județul Harghita. Din satelit, pe Google Maps se vede un sătuc puțin mai mic decât un timbru. Undeva în paradisul rural transilvan, aproape de versanți, începe povestea unei mărci de bere locale care i-a determinat pe jurnaliștii de la The New York Times să pornească pe urmele berăriei lui Andras Lenard, un tânăr antreprenor de 39 de ani, prins până de curând în iureșul unui conflict ce a adus în ecuație chiar și Guvernul de la Budapesta.

Mai întâi, Andras și-a încercat norocul în afaceri cu proiecte îndrăznețe de energie hidroelectrică și drone de securitate. După care, din 2013, a trecut pragul unei fabrici de spirt dezafectate din inima secuimii și a transformat-o dintr-o relicvă de tristă amintire comunistă, într-o fabrică de bere competitivă, scriu jurnaliștii americani.

Marca locală a lui Andras se numește „Igazi Csiki Sor” și a fost protagonista unui conflict de tranșee cu brand-ul „Ciuc”.

„Igazi Csiki Sor” înseamnă, potrivit lui Andras, „Adevărata bere Ciuc”. „Csiki Sor”, așa i-ar fi spus decenii de-a rândul etnicii maghiari berii „Ciuc” pe care o consumau adusă chiar de „peste gard”, de la celebra fabrică de bere din Miercurea Ciuc. În 2003, gigantul olandez Heineken a achiziționat vechea fabrică de bere. În prezent, filiala din România produce berea sub eticheta „Ciuc Premium”. Numai că, în 2014, Heineken a hotărât să-i intenteze lui Andras un proces civil pentru drepturi de proprietate intelectuală pe denumirea „Ciuc”.

Răspunsul tânărului antreprenor nu s-a lăsat așteptat. Andras Lenard a declanșat o campanie de marketing de gherilă, scrie NY Times, trimițând în satele și localitățile din jur camioane cu sigla „Igazi Csiki Sor”, dublată de promovarea mărcii pe rețelele de socializare.

Potrivit jurnaliștilor americani, berea lui Andras ajunge în proporție de 60% pe piața din Ungaria. O situație care s-a potrivit ca o mănușă „patriotismului economic” și a politicilor guvernamentale față de minoritățile maghiare din diaspora promovate de cabinetul premierului Viktor Orban.

Povestea

Însă până să ajungem la șeful Executivului de la Budapesta, să facem un popas în alte câteva detalii privind berea lui Andras și despre el însuși, prezentate recent, cu lux de amănunte, de către săptămânalul mureșan PUNCTUL:

Cu mult timp înainte de apariţia berii, colaboratorii săi, studenţi de la Marketing din cadrul  Universităţii Sapientia Miercurea Ciuc au împânzit zona cu vestea că va fi o bere locală ce va duce mai departe tradiţia producerii de bere. S-a adresat mândriei secuilor, aşa se face că aveau 1.000 de contracte de achiziţie, înainte de deschiderea fabricii. Deschiderea a fost o sărbătoare, urmată de noi proiecte. De pildă, transportul berii la comandă cu drona. Acest aparat de zbor minuscul fără pilot – dirijat de pe sol de ing. Bustya Attila,  ar fi transportat berea într-o oră oriunde  în judeţ. Deocamdată nu poate fi pus în aplicare pentru că nu există legea dronelor.  Firma Spider Drone Security, aparţinând tot producătorului de bere, aşteaptă legea, ca a doua zi să înceapă transportul unei lăzi de bere cu drona.  Firma deţine titlul mondial pentru timpul de zbor al dronei, îmbunătăţit de la 99  la 126 de minute! Aparatul poate zbura  30-40 de km, iar curentul necesar funcţionării este asigurat de micro-hidrocentrala din zonă”.

„Firma a fost înregistrată în toamna lui 2013, potrivit Átlátszó Erdély. Făcând investigaţii, pe urmele firmei din Sânsimion, cei de la Átlátszó Erdély au aflat că la şase luni după înfiinţarea firmei româneşti, în aprilie 2014 a fost înregistrată o firmă cu nume asemănător Lixid Project, cu sediul în Rotterdam (Olanda), manageriat de Calija Dejan, originar din Sarajevo. La rândul ei şi această firmă, Lixid Holding BV are doi proprietari fondatori. Unul se află cu sediul la Londra, Bluehill Investment Limited, al cărui unic acţionar este avocatul irlandez Conor Delaney. „Aceasta pare o firmă de apartament cu interese în fabricarea berii din România”, potrivit unui jurnalist de investigaţii britanic, care nu a mai găsit alte detalii.”

„Al doilea fondator AZC a.s. este o firmă mică din Slovenia, chiar firmă de apartament care se ocupă de consiliere, fiind parte a unui grup producător de băuturi alcoolice şi răcoritoare. Berea de la Sânsimion a apărut în noiembrie 2014 pe piaţă şi a declanşat lupta pentru brand între cei doi producători.”

„Înainte de începerea producţiei de bere, producătorul din Sânsimion  a înregistrat marca la Registrul European al Mărcilor, ceea ce i-a conferit dreptul de a produce şi comercializa produsul în toate statele Uniunii Europene. Oficiul din Alicante, Spania a constatat că marca fabricii din Sânsimion nu se poate confunda nici la aspect, nici după pronunţie sau conţinut cu marca produsului multinaţionalei.

Lenard Andras se consideră secui, dar şi armean şi sas după bunici. După împlinirea vârstei de 18 ani, a vrut să-şi încerce norocul în America.  A căutat prin cartea de telefoane „Pagini Aurii” nume de maghiari locuitori în Statele Unite ale Americii care ar fi fost de acord să-i asigure un loc de muncă. „Al şaselea nume ales la întâmplare mi-a dat răspuns afirmativ, aşa am ajuns cu câteva sute de dolari în buzunar la familia din Connecticut, unde am lucrat ca zugrav. Şi acum zugrăvesc cu plăcere”, a povestit Lenard Andras. După cinci ani şi câteva luni s-a întors în ţară şi s-a apucat de afaceri, deşi bunică-sa îl vedea popă, aşa de frumos ştia să citească din cărţile bisericeşti.”

În primăvara acestui an, la circa doi ani distanță după ce Heineken România câștigase o rundă în procesul cu antreprenorul din Harghita, iar marca lui Andras începuse să dispară treptat de pe rafturile magazinelor, din senin a apărut un „binefăcător neașteptat”, subliniază cotidianul american. Șeful de personal al lui Viktor Orban, Janos Lazar, care a venit într-o vizită până în Sânsimion și a ciocnit un pahar de „Csiki Sor” cu Andras Lenard.

La puțin timp, Guvernul budapestan propunea interzicerea siglei Heineken, cu steaua roșie pe fundal, ca fiind un simbol al comunismului. O lege din Ungaria interzice expunerea acestor simboluri.

Viktor
Foto: Getty Images

Un „sol de pace” numit Heineken

La o lună distanță de la acest ordin guvernamental, pe care Budapesta nu l-a conectat în vreun fel cu bătălia juridică din România, Heineken și compania lui Andras Lenard au convenit să coexiste pașnic.

Directorul pentru comunciare globală al Heineken, John-Paul Schuirink, a declarat: „Am recunoscut valoarea emoțională a mării Csiki față de producătorii de bere și față de consumatori, precum și față de părțile interesate din România și Ungaria”.

Chiar și înainte de intervenția Ungariei, scrie NY Times, litigiul fusese aureolat ca o luptă între un mic întreprinzător și un „monstru corporativ”, în cheia retoricii anti-corporatiste atât de prizată (și atât de promovată politic) în Europa Centrală și de Est.

Decizia din 3 iulie 2015 a Tribunalului Harghita

Interzice pârâţilor LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD să comercializeze şi să deţină în acest scop produse purtând denumirea CSIKI SOR, precum şi să promoveze în orice mod a acestor produse pe piaţa berii din România sub denumirea de CSIKI SOR. Obligă pârâtul ANDRAS LENARD să înceteze sau să nu iniţieze utilizarea numelor de domeniu www.csikisor.com şi www.csikisor.ro.

Obligă pârâţii LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD să retragă din reţelele circuitelor comerciale şi să distrugă, pe cheltuiala lor, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, toate produsele ce poartă denumirea de CSIKI SOR sau CSIKI, inclusiv acele produse deţinute în stoc şi care nu au fost puse în comerţ pe teritoriul României sub această denumire de LIXID PROJECT S.R.L. sau orice altă entitate la care pârâtul ANDRAS LENARD este acţionar, asociat sau afiliat.

În cazul nerespectării de către pârâţii LIXID PROJECT SRL şi ANDRAS LENARD a acestui termen, reclamanta HEINEKEN ROMÂNIA S.A. este autorizată să solicite concursul agenţilor statului pentru a retrage şi distruge toate produsele menţionate, pe cheltuiala pârâţilor.

Dispune publicarea prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă, pe cheltuiala pârâţilor LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD, în Jurnalul naţional, Evenimentul zilei şi Adevărul.

Respinge restul pretenţiilor formulate de reclamanta HEINEKEN ROMÂNIA S.A. în contradictoriu cu pârâţii LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD. Respinge acţiunea formulată de HEINEKEN ROMÂNIA S.A. în contradictoriu cu Institutul Naţional de cercetare Dezvoltare în informatică – ICI Registrul Român Ro TLD, cu sediul în B-dul Mareşal Al. Avramescu nr. 8 -10, sector 1, Bucureşti. Obligă pârâţii LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei HEINEKEN ROMÂNIA S.A., în cuantum de 35.427,35 de lei. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se va depune la Tribunalul Harghita.

Document: Hotărâre  1138/2015  03.07.2015

 „Nu mai este bere când folosești enzime”

În 2013, Asociația Berarilor din Europa a realizat un raport statistic în care se menționa că în România existau doar doi producători independenți de bere. Comparativ, în Marea Britanie existau 1.440. Practic, România ocupa fundul topului, din cele 24 de state incluse în măsurătoarea statistică. Asta în timp ce țara noastră, potrivit altor statistici, este al optulea producător de bere pe cap de locuitor din Europa.

Cantitățile de bere fabricate de producătorii autohtoni sunt mult mai mici decât cele care ajung din depozitele multinaționalelor pe piața internațională. Motivul? Ingredientele și timpul alocat procesului de fabricare.

De pildă, Andras respinge utilizarea enzimelor industriale. „Nu mai este bere când folosești enzime”, declara în 2015 tânărul antreprenor pentru RISE Project, adăugând că primea constant oferte de la distribuitori de enzime, rugându-l să ia în considerare produsele lor.

Calitatea premium a berii de la Sânsimion este asigurată de puritatea apei din zonă şi de hameiul de la Sighişoara, având concentraţia de alcool de 6%.

În ciuda compromisului la care Andras Lenard și Heineken au ajuns, antreprenorul susține că va continua să își comercializeze produsul ca „Csiki Interzis”, un nume pe care a decis să îl folosească după ce instanța a ordonat distrugerea materialelor promoționale legate de brand-ul berii pe care o produce.

„Pentru fiecare produs, povestea este crucială. Interzis va reaminti tuturor oamenilor povestea”, crede Andras Lenard.  

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri