Sari la conținut

Creșterea economică, cea mai mare din 2008 încoace. Economiști: îngroapă economia

Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în urcare, vineri, valoarea produsului intern brut (PIB) pentru trimestrul al doilea din acest an. Profesorul de economie Mircea Coșea consideră creșterea ”inutilă și periculoasă”.

import-export-keyboard-business-72-DPI

Economia românească a crescut în al doilea trimestru din 2016 cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe seria brută, şi cu 5,9% pe seria ajustată la influenţele sezoniere, arată al doilea set de date preliminare, publicat de INS, informează News.ro.

Rata de creştere este cea mai înaltă înregistrată din 2008 încoace. 

Comparativ cu trimestrul precedent, economia românească a crescut cu ,5% în termeni reali, datele fiind, de asemenea, reconfirmate. 

Pe seria brută, valoarea PIB - principalul indicator care arată dimensiunea economiei - din trimestrul al doilea a fost de 178,86 miliarde lei (circa 39,7 miliarde euro), arată datele publicate vineri, în timp ce datele publicate în 6 septembrie indicau un nivel mai mic cu 2,5 miliarde lei, de 176,38 miliarde lei (circa 39,2 miliarde euro).

În primul semestru, econiomia a crescut cu 5,2%, pe seria brută, şi cu 5% pe serie ajustată la variaţiile sezoniere.

Valoarea PIB a fost revizuitîă de asemenea în urcare, de la 323,1 miliarde lei, în urmă cu o lună, până la 325,57 miliarde lei (circa 72,3 miliarde euro), în datele publicate vineri. 

Economia a fost susţinută în prima jumătate a acestui an în principal de consum, aşa cum estimau toţi analiştii, dar contribuţia consumului a fost revizuită în uşoară scădere.

"Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat:
- cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +7,3% la +7,0%, ca urmare a reducerii volumului său de la 111,2% la 110,8%", arată comunicatul INS.

Astfel, cheltuielile de consum ale populaţiei au avansat în trimestrul al doilea cu 10,8%, faţă de 11,2%, cât indicau primele estimări. 

În schimb, cheltuielile administraţiilor publice au contribuit mai mult la creşterea economică din primul trimestru, cu 0,5%,

De asemenea, avansul importurilor şi exporturilor a fost mai mare faţă de estimările din urmă cu o lună, iar contribuţia negativă a comerţului exterior la PIB a fost revizuită în scădere.  

Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a avansat cu 10,7% în trimestrul al doilea, rată revizuită în uşoară urcare, de la 10,6%. 

În trimestrul al doilea, trei sectoare au avut o contribuţie determinantă la creşterea economică, arată detaliile publicate de INS. 

Astfel, activitatea din agricultură a crescut cu 17,9% faţă de trimestrul al doilea din 2015, sectorul informaţii şi comunicaţii a avansat cu 17,3%, iar comerţul  - cu 11,9%. 

Statisticile oficiale arată, însă, că toate sectoarele economiei au fost pe plus în trimestrul al doilea, cele mai mici rate de creştere fiind înregistrate în tranzacţii imobiliare (+1,1%) şi intermedieri financiare (+1,7%).

În primul trimestru din acest an, economia a crescut cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Anul trecut, economia românească a avansat cu 3,8%, al treilea an la rând de creştere cu cel puţin 3%.

Creşterea economică din prima jumătate a anului a depăşit atât estimările analşiştilor, cât şi prognozele oficiale. 

Pentru întregul an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează un avans economic de 5%, în timp ce Comisia Naţională de Prognoză (CNP), un organism guvernamental, mizează pe un avans de 4,8%. 

Economia a primit mai mulţi stimuli din partea guvernului în ultimul an.

Astfel, salariile bugetarilor au fost majorate la finalul anului trecut cu 10%, veniturile angajaţilor din sectorul public de sănătate au crescut cu 25%, o majorare similară fiind aplicată anul trecut şi în sectorul educaţiei.

În plus, de la 1 mai, salariul minim brut pe economie a crescut cu 19%, de la 1.050 lei la 1.250 lei. 

Pe partea fiscală, Guvernul a redus taxa pe valoarea adăugată (TVA) la alimente de la 24% la 9% de la 1 iunie 2015, măsură care a stimulat puternic vânzările de bunuri alimentare, iar cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016.

De asemenea, impozitul pe dividende şi mai multe categorii de accize au fost micşorate în acest an.

Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii. 

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat după primele şase luni din acest an un deficit de 2,5 miliarde euro, de aproape şapte ori mai mare faţă de primul semestru din 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale.

Coșea: ”Creștere economică inutilă și periculoasă”

Nu toată lumea laudă însă performanța. Într-un editorial apărut de dcnews.ro, profesorul de economie Mircea Coșea numește această creștere inutilă și periculoasă. ”Ne mândrim cu o creștere economică record european.Oare chiar ar trebui să ne mândrim ? Ne servește la ceva această creștere statistică sau, din contră, ne poate aduce mai multe dezavantaje decât avantaje ? Cred că este cazul să ne trezim la realitate și să analizăm nepoliticianist recordul de creștere economică pe care România îl înregistrează”, spune el.