Cristian Pârvan, la Digi24: Taxa de evitare a controlului ANAF în portul Constanța este de 5.000 de euro per container

Data publicării:
port crop

Decât să consum forțe și să mă duc cu 200 de mașini la Vama Veche – apropo, aș fi vrut să văd cele 200 de mașini la portul Constanța, la containere, dar se pare că nu știu unde se află portul Constanța și containerele în Constanța, nu știau decât de Vama Veche! N-au știut unde este, probabil or să afle între timp”, a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.

Consultantul BNR pe probleme de strategie, Adrian Vasilescu, a admis, la rândul său, că este posibil ca „polul evaziunii” fiscale din România să fie în portul Constanța.

Cristian Pârvan a dat și un al doilea exemplu: „Avem un inventator care a făcut o instalație de control al containerelor. L-am întrebat: funcționează instalațiile pe care le-ai livrat statului român? Câte ai livrat? 15! Nu cred că funcționează, zice, pentru că n-am niciun contract de întreținere, calibrare, verificare - pentru că astea sunt niște instalații sensibile, care nu pot fi folosite fără așa ceva. Concluzie: dacă găsiți undeva vreun raport ANAF, o singură informație: câte containere s-au controlat în portul Constanța și ce a rezultat din aceste controale? Cum vi se pare că din 70.000 de controale în 2014 la companiile mari s-au făcut 1.200?”, a întrebat Cristian Pârvan. „Asta arată că marea majoritate a controalelor s-au dus la marea majoritate a firmelor cu până la zece angajați”, a completat el.

În Evul Mediu, când s-au înmulțit tâlhăriile, s-a inventat trasul pe roată. Un an, un an și ceva tâlhăriile n-au sistat, dar s-au împuținat. Pe urmă au izbucnit cu și mai multă forță. De secole, nici corupția, nici tâlhăria nu se pot combate numai cu sancțiuni. Se pot combate numai cu creștere economică”, a arătat, la rândul său, Adrian Vasilescu.

Și cu legislație corectă, a adăugat Cristian Pârvan. La noi, legislația rămâne la mâna și la interpretarea inspectorilor, spune el.

Din păcate, această lege a bacșișului și cu toate variantele ei – că legea bacșișului a devenit așa, o sintagmă, dar sunt foarte multe zone în care dacă întrebi pe unul cum le acoperă, vă dau un exemplu așa, rapid: automatele care distribuie produse cum sunt fiscalizate? Marea greșeală au făcut-o cei de la Camera Deputaților, pentru că din 2012 este discutat impozitul forfetar, pe care îl salută toți comercianții și care surprinde exact această zonă, a serviciilor. (...) Deci, această lege ar fi spus – că era făcută pe categorii, pe bani, pe rural, pe la marginea orașului, pe la centrul orașului, unde-i hotelul, unde-i restaurantul – și puneai un impozit forfetar. Opt luni de zile a fost discutată această lege în 2012. Senatul a trecut-o, Camera Deputaților a respins-o. Astăzi aveam o cu totul altă situație și ANAF-ul se putea concentra – pentru că are și el niște efective limitate – pe ceea ce înseamnă evaziune. Așa, umblă după bacșiș”, a declarat Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri