Sari la conținut

Criză de meseriași. România a ajuns să „importe” muncitori din Vietnam și Sri Lanka

Românii îşi caută de lucru în afara ţării, iar angajatorii de la noi ies din Europa ca să găsească forţă de muncă. Sunt aduşi nepalezi pentru restaurantele din Capitală, vietnamezi pentru şantierele navale, moldoveni pentru companiile de curierat. În Vestul ţării, deficitul de personal este atât de mare încât organizaţiile din zonă se gândesc cum pot integra migranţii pe piaţa muncii de la noi.

„La începutul anilor 90, învățământul profesional asigura peste 200.000 de meseriași an de an. Două decenii mai târziu, firmele caută mână de lucru specializată peste hotare. Meseriașii rămași la noi sunt fie la pensie, fie nemotivați de salariile oferite. României îi lipsesc de la zidari, la sudori și dulgheri. Fermierii spun că nu mai găsesc nici măcar tractoriști, deși salariile nu sunt tocmai mici”, relatează Ligia Munteanu - jurnalist Digi24.

Ionică Nechifor are 200 de hectare de teren în judeţul Botoşani pe care le cultivă pentru a-şi aproviziona ferma la care creşte aproape 100 de animale. Când a început afacerea, nu s-a gândit că lipsa personalului calificat va fi prima lui problemă.

„Am nevoie, de exemplu, la momentul actual de cel puțin trei mecanizatori. Suntem puși în situația să reducem activitatea, să reducem capacitatea fermei, pentru că nu ne descurcăm”, spune Ionică Nechifor, fermier.

În lipsa unor oameni calificați, s-a văzut nevoit să-i înveţe pe cei doi fii ai săi să lucreze pe tractoare, atunci când nu sunt la cursuri la facultate.

Iar situaţia se regăseşte şi în alte ferme mari din judeţul Botoşani, în ciuda dotărilor pe care agricultorii au plătit sute de mii de euro. Şi în ciuda salariilor. Un mecanizator agricol are venituri de 2000-2500 de lei pe lună, iar în campaniile agricole poate depăși chiar 4500 de lei lunar, plus anumite beneficii din partea angajatorilor.

Există renunțarea, nu la studii neapărat, cât la a practica meseria pe care și-au ales-o în anii de liceu, în felul ăsta se explică și deficitul”, spune Ciprian Manolache, purtător de cuvânt ISJ Botoșani.

Alt domeniu, aceeaşi problemă: lipsa specialiştilor. Lipseşte personalul din hoteluri și restaurante, aşa că patronii vor aduce nepalezi.

Aducem oameni din Asia, care ştim că sunt foarte muncitori, foarte serioşi şi vrem să încercăm să vedem dacă funcţionează şi la noi. Este un salariu mediu”, spune Zoe Dobre, director de resurse umane al unui lanţ de restaurante.

Românii au emigrat în căutarea unor salarii mai bune. La polul opus, muncitori din Ucraina şi Republica Moldova vin la noi cu speranţa unui trai mai bun. Unii dintre ei sunt curierii care vă aduc cumpărăturile la uşă.

E-commerce-ul a explodat, e nevoie ca bunurile sa fie transportate către persoane acasă, ai nevoie de inovaţie şi investiţii foarte mari”, spune Felix Pătrăşcanu, directorul unei firme de curierat.

Deficitul de forţă de muncă specializată este mare şi în domeniul construcţiilor. Sunt aduşi muncitori din Vietnam şi Sri Lanka, pentru a termina lucrările.

Nu e surprinzător că în România participarea popupalţiei la forţa de muncă este mult mai scăzută decât în Europa de Vest”, spune Ciprian Dascălu, economist şef la o bancă comercială.

În doar şase luni, jumătate din anul 2016, au fost eliberate 1.146 de avize pentru lucrători străini pe perioadă nedeterminată. 74 dintre aceştia au studii superioare. Unii dintre aceşti lucrători străini sunt sudori şi lăcătuşi mecani, aduşi din Vietnam pentru şantierul naval din Tulcea.

O parte din deficitul de pe piața muncii din România din domenii precum construcțiile ori zona IT ar putea fi acoperit prin integrarea refugiaților și a migranților din statele non-UE. O spun reprezentanții mai multor organizații neguvernamentale și instituții ale statului, dar numai în condițiile în care legislația actuală devine mai permisivă atât cu angajatorul, cât și cu angajatul din această categorie.

În prezent, un lucrător străin poate să obțină drept de muncă în România dacă primește un salariu mediu. Trebuie să primească un salariu mediu, nu minim pe economie, ca în cazul cetățenilor din UE sau a cetățenilor români. Noi am dori să reducem această condiție, nu egală cu cetățenii români, dar să fie la 1,2 din salariul minim”, spune Tudorina Mihai, reprezentanta Asociației Române pentru Promovarea Sănătății.

Îmi trebuie cel puțin 3,4 luni sau până la 6 luni să îi fac acte. Mă costă actele o grămadă de bani și dup-aia când vin trebuie să îi dau salariu mediu și asta înseamnă să plătesc 1300 de lei la stat și atunci nu-mi convine, că nu mi-e rentabil”, spune Mattar Monir angajator.

„Sunt peste 30.000 de locuri de muncă disponibile în toata țara. Firmele caută croitori, paznici, vânzători, oameni care să facă amenajări interioare, inclusiv lăcătuși mecanici. Majoritatea sunt locuri de muncă plătite cu salariul minin pe economie. Așa se explică și faptul că, deși numărul șomerilor este de aproape jumătate de milion de persoane, aceste posturi vacante răman așa: vacante! Iar statul încurajează nemunca prin ajutoare sociale. Într-o treime din judeţele României, salariații nu reprezintă nici măcar un sfert din populație”, relatează Ligia Munteanu, jurnalist Digi24.