Sari la conținut

Cronica unui faliment anunţat. Poşta Română a plătit de două ori acelaşi parc auto şi a instalat POS-uri invizibile 

Cu cât cozile din oficiile poştale sunt mai mari, cu atât angajaţii de la ghişeu primesc mai multe priviri urâte. Salariaţii Poştei spun însă că s-ar mişca mult mai repede dacă ar avea la dispoziţie calculatoare şi imprimante mai bune. N-au însă nici consumabile de ajuns.

Lipsa aparaturii necesare, imprimantele vechi, materiale, pixuri, capse, tot ce e necesar pentru activitate şi lipsa persoanlului. Am luat capse, am luat pixuri, de multe ori şi hârtie pentru toner”, spune Andreea Constantinescu, oficiant poştă.

Bani pentru achiziţii au existat. Doar că s-au dus pe contracte dezavantajoase. De exemplu, în 2013, Poşta a cumpărat cu 8 milioane de euro maşinile vechi pentru care plătise deja 20 de milioane de euro ca să le folosească în leasing operaţional după 2008. Ar fi ieşit mult mai ieftin dacă le-ar fi cumpărat de la bun început. Însă logica nu a fost niciodată punctul forte al achiziţiilor de la Poşta.

În 2008, Poşta a decis ca are nevoie de transport aerian, aşa că a semnat un contract de 28 de milioane de euro cu Blue Air, companie patronată atunci de Nelu Iordache.

Dar condiţiile înţelegerii nu au mai fost respectate. În loc să aloce 6 avioane pentru 6 rute, Blue Air a alocat doar 4 pentru tot atâtea zboruri. Chiar şi costurile acelora au fost supraevaluate.

În momentul în care s-a ajuns la rezilierea contractului, banii fuseseră deja cheltuiţi. Câţiva ani mai târziu, Poşta a vrut sa instaleze POS-uri în toate oficiile sale. A acordat contractul unei firme fără angajaţi, care până la urma nu a mai montat dispozitive pentru plata prin card.

Ministerul Comunicaţiilor estima în 2013 că Poşta a semnat de-a lungul anilor 50 de contracte suspecte. O parte dintre ele sunt anchetate de procurori în dosare cu un prejudiciu destul de mic: 17 milioane de euro.

Acum, sindicaliştii de la Poştă se pregătesc de proteste. Paradoxal, cer disponibilizări. Însă nu în rândul angajaţilor de pe teren şi din oficiile poştale. Ci în rândul şefilor.

În acest moment în Poşta Română sunt aproximativ 500 de oameni care nu au de lucru, a căror absenţă nu că nu ar deranja, daca ei ar pleca, nimeni nu ar avea de lucrat în plus, pentru că ei nu lucrează şi încasează salarii foarte mari. La fiecare înscăunare directorii generali şi partidul făceau o infuzie de 200 de persoane, după plecarea echipei de conducere râmâneau 100, veneau alţii, aşa în 7 ani s-a ajuns la 500 de ani în plus” , declară Matei Brătianu, preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România .

Dacă sunt astfel de persoane rog sindicatul să publice imediat lista lor, dacă îşi iau bani nemeritaţi şi nemunciţi. Contractele tuturor celor din management, celor care conduc, să fie legate de obiective concrete, au adus valoare, valoarea adaugată, au contribuit la profitul poştei, îţi iei bonus, îţi iei salariu”, spune Marius Bostan, ministrul Comunicaţiilor.

Sindicaliştii mai vor salarii mărite şi o contibuţie anuală de 250 de euro pentru sistemul de pensii facultative. Compania Naţională Poşta Română a reintrat pe profit în 2014, dupa 5 ani pe pierderi. „Performanţa” continuată şi în primele 4 luni ale anului trecut, dar obţinută pe fondul disponibilizărilor din ultimii ani, spun sindicaliştii.