Sari la conținut

Cum a eșuat proiectul primei pușcării private din România. Sunt penitenciarele private soluția?

Foto: Există 30.000 de deținuți în România, pe 20.000 de locuri în penitenciare

”S-a ales praful” răspunde scurt Ioan Băla, director al Administrației Naționale a Penitenciarelor în perioada 2008-2012 la întrebarea ce s-a ales din proiectul realizării primului penitenciar din România în parteneriat public privat. În 2011 Ioan Băla era încrezător.

”Cei din aceste penitenciare vor avea condiţii civilizate de trai, iar statul nu va mai fi pus în situaţia de a fi condamnat pentru condiţiile pe care le asigură celor închişi", spunea la acel moment Ioan Băla. Pușcăria privată ar fi oferit deținuților condiţii "conforme cu standardele internaţionale în vigoare", spunea el în 2011.

Ieșirea lui în fața presei, prea puțin întâlnită la un șef al sistemului penitenciar, avea loc la doar câteva zile după ce Guvernul de atunci, condus de Emil Boc, dăduse undă verde parteneriatelor public-privat. O listă întreagă de obiective urmau să fie realizate în PPP, fiind prevăzute autostrăzi dar și o pușcărie.

”S-a ales praful...A lipsit legislația necesară pentru PPP, era inadecvată. Nu doar la capitolul penitenciare, dar și în alte zone”, explică acum fostul șef al ANP cauzele eșecului. Dar Băla este convins în continuare de utilitatea penitenciarelor PPP. ”Ori de câte ori statul nu are bani pentru aceasta și are alte priorități precum educația, sănătatea, etc se poate apela la PPP” afirmă el.

Cum trebuia să arate prima pușcărie privată din România

Planurile pușcăriei chiar erau făcute la acel moment. Aceasta urma să fie amplasată în comuna prahoveană Berceni, iar costurile de proiectare erau suportate de Ambasada Olandei, printr-un program dezvoltat în acest sens.

"Planurile pe care le vedeţi sunt modulare. Ele pot fi realizate oriunde şi pot fi modificate, întrucât ce vedeţi pe această planşă reprezintă sectoarele unui penitenciar. Astfel, capacitatea unei închisori de acest gen poate fi crescută chiar până la o mie de locuri, fiind necesară doar multiplicarea unora dintre sectoare", spunea Ioan Băla, arătând jurnaliştilor chiar și o planşă cu proiecţia viitorului penitenciar. Detaliile PPP urmau să fie stabilite prin hotărâre de guvern.Parteneriatul presupunea ca statul să ramburseze investitorului în întregime, într-un interval stabilit ulterior, costurile construcţiei. În plus, investitorul urma să poată externaliza o serie de servicii din închisoare. O altă facilitate urma să fie exploatarea forţei de muncă din închisoare, prin intermediul unui spaţiu de producţie standard, o hală în care deţinuţii trebuiau să producă "parţial" în beneficiul investitorului.

"Cota parte din profit va fi stabilită odată cu celelalte detalii. Ce este însă clar este că tot ce înseamnă paza, control şi instituirea politicilor de detenţie va rămâne, categoric, în sarcina statului", spunea în 2011 Ioan Băla. Penitenciarul urma să fie făcut în 16-18 luni pe un teren de 26 de hecatre, cedat de către Ministerul Apărării Naționale.

Foto: Așa trebuia să arate primul penitenciar privat din România 

Franța a construit 13.000 de locuri în patru ani

În prezent există mai multe închisori private în Europa în țări precum Franța, Belgia, Anglia, țările nordice sau Ungaria. În Franța, în doar trei ani adică în perioada 2006-2008 trei proiecte PPP au avut făcută închiderea financiară. Fiecare dintre acestea prevedea realizarea a 3-4 închisori. Valoarea totală a celor trei proiecte a fost de 750 de milioane de euro. În 1987 gradul de ocupare în închisorile franceze depășea 150%. Guvernul de atunci a promovat legislația necesară realizării în parteneriat a unor închisori, ajungându-se la 13.000 de noi locuri apărute în doar 4 ani.

Cât privește modelele de exploatare a unei închisori realizate în PPP acestea sunt dintre cele mai diverse. Tipic însă, servicii precum spălătoria, masa deținuților, munca acestora, sunt gestionate de operatorul privat, iar securitatea deținuților rămâne în sarcina statului.

În Ungaria există două închisori operate în PPP, anume Szombathely și Tiszalök, ficare cu o capacitate de 700-800 de deținuți. Condițiile de detenție sunt de regulă superioare în închisorile administrare în PPP. Contractele se întocmesc pe 30 de ani, timp în care concesionarii își recuperează investiția.

Foto: Interior al închisorii Tiszalock, Ungaria

Deficit de 10.000 de locuri

Potrivit datelor oficiale difuzate în presă România are un număr de aproximativ 30.000 de deținuți care au la dispoziție doar 20.000 de locuri, deficitul fiind de 10.000 de locuri. Aceasta duce la un grad de ocupare de 150%.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat recent că Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) se confruntă cu probleme sistemice de vreo 20 de ani. “S-au făcut nişte progrese, dar nu multe şi nu impresionante. (…) În momentul decembrie 2004, văzusem toate penitenciarele. Când am preluat acum mandatul, am sperat că s-au mai schimbat unele lucruri şi m-am gândit că ar trebui să mai văd câteva penitenciare. Am văzut şase şi m-am oprit. De ce m-am oprit? Pentru că nu mi s-a părut că în aceşti 12 ani foarte multe lucruri ar fi fost făcute. Avem o problemă foarte gravă legată de suprapopulare şi condiţii precare: condiţii precare de igienă, de acces la serviciile medicale”, a spus ministrul.

Ea a amintit că România are foarte multe hotărâri CEDO care privesc condiţiile precare de detenţie şi că şi mai multe hotărâri, de ordinul miilor, sunt pe cale să ajungă la Curtea Europeană.

Raluca Prună a precizat că, în acest context, Curtea Europeană a decis că în cazul României trebuie să se dea o decizie pilot, iar Guvernul a promovat un memorandum prin care a cerut să i se dea să facă un plan de măsuri astfel încât să îmbunătăţească condiţiile.

“Guvernul a promovat acest memorandum, am trimis la CEDO poziţia noastră şi am adoptat un calendar de măsuri. Nu se va face lumină peste noapte. Sunt măsuri pe termen scurt, mediu şi lung. Pe termen lung, evident că este construcţia de penitenciare noi. Există bugetat un angajament al Guvernului pentru construcţia de două penitenciare noi, cu câte 1.000 de locuri fiecare, unul lângă Ploieşti, la Berceni, celălalt undeva în Moldova. Deci două penitenciare noi care vor asigura 2.000 de locuri noi de detenţie. Rezolvă asta problema? Nu, pentru că noi avem acum un deficit de 9.500 de locuri, dar trebuie să le facem pentru că pe termen lung acesta este angajamentul”, a declarant demnitarul.