Cum poate afecta Ebola economia mondială

Prețurile pentru vacanța de 1 Mai și Paște au crescut cu 15%

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

Epidemia de Ebola a făcut peste o mie de victime la nivel mondial, iar la doar câteva luni de la izbucnire încep să se contureze adevăratele dimensiuni ale dezastrului. Deodată, previziunile de creștere economică în unele țări africane arată a glumă. În timp ce Liberia privește cu scepticism creșterea de 5,9% proiectată de FMI, Guineea și-a văzut deja estimările revizuite mult în jos.

Guvernele se așteaptă la ce e mai rău. Însă ingredientul principal într-o rețetă pentru dezastru financiar e tocmai frica, starea generalizată de panică ce blocheaza oameni și mărfuri, care închide coridoare comerciale și aruncă economii întregi în carantină.

În unele zone, transportul de persoane și de mărfuri a fost interzis. Singura sursă de venit pentru mulți comercianți a dispărut. British Airways, Emirates și alte două companii aeriene au renunțat complet la zborurile către statele afectate și se preconizează că guvernele din Vest vor obliga companiile să părăsească Africa, dacă epidemia nu e adusă sub control.

Economia globală a avut de înfruntat relativ recent o problema similară: epidemia de SARS din 2003 a provocat daune de peste 50 de miliarde de dolari. Criza SARS a demonstrat cum panica poate afecta economia mai puternic decât virusul în sine. Apar schimbări de comportament profunde la fiecare nivel, de la comportamentul de consum și până la comportamentul producătorilor.

În multe din zonele afectate de Ebola, panica a compromis sectoare precum agricultura. De teama îmbolnăvirii, fermierii au fugit din calea virusului, iar recolta e lăsată să putrezească pe câmp. Și turismul suferă serios. Chiar dacă în Nigeria nu s-au înregistrat decât două victime ale Ebola, hotelurile din Lagos sunt goale. Prea puțini străini intră în țară și foarte mulți pleacă.

Numeroase companii din Occident își aduc angajații străini acasă, câteodată chiar sub pretextul concediilor sau călătoriilor de afaceri. Companii miniere importante au evacuat lucrătorii străini și chiar au renunțat la operațiunile neesențiale.

Firmele cu expunere mare în Africa și-au văzut acțiunile prăbușite pe bursă. Sume uriașe s-au evaporat și nu doar țările africane sunt în pericol. Globalizarea și legăturile strânse dintre companii pot infecta rapid economiile altor state unde, fizic, Ebola nici măcar nu există.