Sari la conținut

Curtea de Conturi: 140 de milioane de lei cheltuiți pe studii de fezabilitate și prefezabilitate; obiectivele nu au mai fost realizate

Foto: curteadeconturi.ro

"În ansamblu, la nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, Curtea de Conturi a identificat faptul că au fost efectuate, până în anul 2014 inclusiv, cheltuieli pentru studii de prefezabilitate, fezabilitate și proiecte tehnice pentru obiective de investiții care nu au fost finanțate ulterior, în valoare totală de 140.159.444,04 lei (31.854.419,1 euro la un curs de 4,4 lei/euro). Aceste sume reprezintă cheltuieli ce nu și-au atins obiectivele de economicitate, eficiență și eficacitate, fiind efectuate fără a se obține în contrapartidă un obiectiv de investiții", se spune în document.

Conform sursei citate, 12 ordonatori principali de credite au beneficiat de credite bugetare pentru achiziționarea de studii de fezabilitate în vederea realizării ulterioare a unor obiective de investiții ce au rămas la stadiul de deziderat. Suma totală cheltuită pentru aceste studii de fezabilitate se ridică la 42,75 milioane de lei (9,72 milioane de euro, la un curs de 4,4 lei/euro).

Este vorba despre Academia Română, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS), Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Ministerul Justiției (MJ), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Ministerul Public, Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor și SIE.

De asemenea, patru ordonatori principali de credite au cheltuit peste 1,1 milioane de lei pentru achiziționarea de studii de prefezabilitate ce au vizat realizarea ulterioară a unor obiective de investiții care au rămas la stadiul de deziderat. Este vorba despre Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Afacerilor Externe și Academia Română.

"(...) s-a constatat faptul că patru ordonatori principali de credite ai bugetului de stat au beneficiat de credite bugetare pentru achiziționarea de studii de prefezabilitate în vederea realizării ulterioare a unor obiective de investiții ce au rămas la stadiul de deziderat. Suma totală cheltuită pentru aceste studii de prefezabilitate se ridică la 1.100.523,68 lei (250.119 euro la un curs de 4,4 lei/euro)", spune Curtea de Conturi.

Cea mai mare sumă alocată studiilor de prefezabilitate a fost cheltuită de Ministerul Educației Naționale. Acesta a achiziționat studii de prefezabilitate nefinanțate ulterior în valoare totală de 855.360 lei, din care 20.000 lei în anul 2007, 336.330 lei în anul 2008, 372.010 lei în anul 2009, 125.020 lei în anul 2010 și 2.000 de lei în 2011.

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice a achiziționat studii de prefezabilitate nefinanțate ulterior în valoare totală de 140.372 lei încă din anul 2006, iar Ministerul Afacerilor Externe a achiziționat un studiu de prefezabilitate de 86.091,96 lei în anul 2014.

Academia Română a alocat studiilor de prefezabilitate un total de 18.699,72 lei, din care 15.999,72 lei s-au consumat în anul 2011 și 2.700 lei în 2014.

"La nivelul MFP nu s-a realizat o bază de date, cu actualizări periodice, referitoare la investițiile publice ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetului asigurărilor sociale de stat și ai bugetelor fondurilor speciale. De asemenea, la acest nivel s-a constatat lipsa unei monitorizări și prioritizări eficiente a investițiilor din partea MFP, prin direcțiile de specialitate, precum și faptul că nu s-a monitorizat și nu se monitorizează nici în prezent detalierea Capitolului C 'Alte cheltuieli de investiții' de la nivelul ordonatorilor principali, secundari sau terțiari de credite ai bugetului de stat, fapt ce a permis și permite în continuare efectuarea de cheltuieli pentru achiziționarea de studii de prefezabilitate, fezabilitate și proiecte tehnice de execuție în mod ineficient", se menționează în document.

În acest context, Curtea de Conturi recomandă realizarea unei baze de date cu investițiile publice ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetului asigurărilor sociale de stat și ai bugetelor fondurilor speciale și actualizarea acesteia, astfel încât să poată oferi informații în ceea ce privește obiectivele de investiții începute și nefinalizate ca urmare a lipsei de finanțare, obiectivele noi și, în continuare, studiile de fezabilitate, proiectele tehnice etc. aferente fiecărui ordonator de credite pe o anumită perioadă de timp.

În plus, Curtea de Conturi consideră necesară efectuarea de analize economico-financiare și luarea măsurilor legale pentru eficientizarea alocării resurselor financiare pentru investiții.