Sari la conținut
News Alert

Darea în plată a fost adoptată. Cine beneficiază de lege și ce aspecte au rămas nelămurite

Ultimele date ale Băncii Naţionale arată că sunt doar 300.000 de familii care au semnat un credit ipotecar cu una dintre băncile din România. Doar jumătate dintre acești români s-au împrumutat direct pentru a cumpăra o casă, în timp ce alţii au luat credite de nevoi personale pentru care au garantat cu o locuinţă. Sigur, este posibil ca banii tot pentru achiziția unei locuințe să fi fost folosiți, dar acest lucru nu mai contează.

Indiferent de situaţie, legea dării în plată le permite acestora să scape de credit în schimbul casei cât timp fac dovada faptulului că nu îşi mai permit ratele.

„Oamenii nu vor năvăli să dea casele, aşa cum îşi imaginează cei din bănci, oamenii vor să-şi renegocieze contractele şi să ajungă la nişte contracte curate, cu clauze curate şi cu costuri corecte”, spune Beatrice Aldea, liderul unei asociaţii ce reprezintă clienţii băncilor.

Nu este şi cazul celor care şi-au cumpărat case prin Prima Casă, căci prevederea legii care îi viza nu a trecut de Parlament. Şi tot Parlamentul a decis ca împrumutul maxim care se încadrează în această lege să fie de 250.000 de euro, cu 100.000 mai mare decât în prima formă a legii trecută de Senat. Desigur, dacă o persoană a făcut mai multe credite cu care a luat mai multe case, le poate da înapoi pe toate, căci în ciuda insistenței BNR, forma ieșită de la Parlament nu îi diferențiază pe speculatori de oamenii care chiar stau în locuința pe care au cumpărat-o pe credit.

„Legea dării în plată a suferit câteva modificări importante. Președintele a cerut să ne exprimăm asupra persoanelor care beneficiază. Am stabilit ca beneficiarii să fie doar persoane fizice care au calitatea de consumator, nu cei care au luat pentru afaceri. Am închis discuția, intoxicarea că ar beneficia samsarii imobiliari”, a spus inițiatorul legii, Daniel Zamfir.

De fapt, lucrurile nu sunt chiar atât de clare, dar asta vor stabili instanțele, căci cel mai probabil această lege va da naștere unor numeroase procese.

Aplicarea retroactivă a legii are de asemenea numeroase neclarități. Sunt oameni care deja au fost executați silit, și-au pierdut casele, dar băncile îi urmăresc în continuare pentru diferențele de plată. Ei ar putea cere în instanțe de asemenea închiderea acestora, dar nu este clar la ce concluzie vor ajunge judecătorii.

Este posibil ca la aceste întrebări să răspundă în primul rând Curtea Constituţională, dar numai în cazul în care va fi sesizată. Parlamentul însă nu va face acest lucru, din moment ce 99 la sută dintre parlamentari au votat pentru trecea legii. Este de așteptat ca acest pas să fie făcut fie de guvern, fie de președinte.

„Rămânem la convingerea că legea dării în plată are un impact asupra stabilităţii financiare. Creditarea e cea care suferă şi evident, mai departe, şi cei care vor să-şi ia un credit viitor”, a spus Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Băncilor.

„Opinia mea este că această lege nu are viaţă lungă, pentru că sunt încălcate câteva rigori juridice care nu vor putea să treacă dincolo de procesele care vor avea loc, unele în ţară, altele în străinătate. Din păcate nu va fi o lege pentru a-i ajuta pe cei care nu pot să plătească”, spune și Adrian Vasilescu, consilier pentru strategie la BNR.

Pentru că este a doua oară când legea ajunge la preşedintele României, acesta nu mai are dreptul să o retrimită spre reexaminare. Prin urmare, dacă nimeni nu atacă legea, președintele are la dispoziție două săptămâni pentru a o promulga.