Sari la conținut

Datoria publică a României atinge pragul la care piețele devin nervoase

Datoria publică a statului crește încet dar sigur în condițiile în care unele taxe, cum ar fi TVA, scad, însă colectarea fiscală nu a fost ameliorată, iar statul nu reușește să atingă țintele pe care și le-a propus. Potrivit datelor furnizate de către Ministerul Finanțelor Publice, la finele lunii mai, datoria guvernamentală înregistra un nivel de 277,9 miliarde lei, respectiv 61,7 miliarde euro, cu 20 de miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, de 257,9 miliarde lei.

Acum un an, guvernul Ponta a operat prima reducere de TVA la produsele alimentare de la 24% la 9%, care a accelerat consumul şi  a adus o creştere susţinută în toată economia. A doua operare de reducere de TVA a avut loc la 1 ianuarie 2016, pentru toate celelalte produse şi servicii, de la 24% la 20%.

Creșterea datoriei publice prezintă un pericol asupra modului în care România este percepută pe piețele financiare internaționale. Imaginea proastă semnifică dobânzi mari. "Sunt ţări din America Latină care au intrat în default cu o datorie publică de 20%. Există în literatura de specialitate lucrări care spun că o fi 60% plafon european privind ponderea datoriei publice în PIB, dar în cazul multor ţări, şi România se situează în această categorie, la o datorie de 40% din PIB, pieţele devin mult mai nervoase", spunea guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în urmă cu câțiva ani.

În pofida scăderii masive a TVA (la 9% pentru băuturi și alimente după 1 iunie 2015 și la 20% ulterior) nivelul de colectare a acesteia taxe rămâne unul din cele mai scăzute din Europa.

TVA necolectată a generat o pierdere de peste 28 de miliarde de euro în 2015 pentru bugetele a cinci state din Europa Centrală şi de Est, potrivit PwC. Toate cele 5 state (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia) se confruntă cu niveluri ridicate ale deficitului de TVA (diferenţa dintre sumele de TVA pe care statele ar trebui să le colecteze şi sumele colectate efectiv), care variază între 19,6% în Republica Cehă şi 39,6% în România.

În termeni financiari, acest deficit înseamnă o pagubă de 3,1 miliarde de Euro anual la bugetul Cehiei, 2,6 miliarde de Euro la bugetul Ungariei, 8,3 miliarde de Euro în România, 12 miliarde de Euro în Polonia şi 2,2 miliarde de Euro pentru Slovacia.