Sari la conținut

DIGIPEDIA. Mișu Negrițoiu, președintele ASF: Băncile nu și-au revenit și nu vor mai fi niciodată ca înainte

EMIL HUREZEANU: „Iată-ne ajunşi şi la ultimul episod, al treilea, din serialul britanic „The Bankers” (Bancherii). Documentarul este o analiză precisă, din unghiuri diferite, nemiloasă investigativ, ireproşabil dramatizată a fenomenelor colaterale măririi şi decăderii lumii financiare, înainte, în timpul şi după criza gobală izbucnită în 2008.

În primul episod, am văzut cum, în încercarea de a reface sistemul bancar lovit de criza, bacherii, anumiţi bancheri, dintre cei mai ingenioşi şi capabili, de altfel, au transgresat regulile circuitului interbancar. Lăcomia a declanşat frica şi ruina. Am comentat acest prim episod cu dl. Adrian Vasilescu, care avertiza, cu blândeţea sa înţeleaptă, că şi prea multe reglementări pot fi rele, la fel ca prea puţine, pentru că inhibă posibilitatea multiplicării banilor produşi de bănci. Or, de bani avem toţi nevoie, ţări şi oameni, mai ales în vremurile acestea.

Al doilea episod a fost dedicat efectelor nefaste ale riscurilor asumate pripit şi necugetat. În perioade de volatilitate psihosocială, chiar şi percepţia riscului creează neîncredere, frică şi, din nou, colaps. Am vorbit despre schimbarea regulilor când e vorba de bonusurile acordate bancherilor, dar şi despre coeficientul mai mare de stabilitate pe piaţa financiară românească cu dl.Răsvan Radu, preşedintele Unicredit Tiriac România. Un interocutor modern şi sobru.

Azi, privirea finală asupra felului în care băncile comerciale au recurs la credite condiţionate şi derivative cu explozie întârziată. Rezultatul a fost ruinarea a miloane de clienţi ai băncilor, dar şi efortul sisific al statului, care, după ce a salvat băncile, e în situaţia să aloce sume imense pentru salvarea victimelor băncilor. Nu ştiu însă ce mă face să cred că reparaţia oamenilor a costat mai puţin decât cea a băncilor.

Pentru profituri prea mari pe termene prea scurte, băncile au riscat compromiterea încrederii clienţilor în ele, pe termen lung. Filmul descrie evoluţia relaţiei dintre client şi bancă de-a lungul a trei decenii. Veţi întâlni aici bancheri, reglementatori şi experţi financiari, unii deja cunoscuţi din celelalte episoade.

Se adaugă Arhiepiscopul de Canterbury, prima figură religioasă a Marii Britanii, care vorbeşte în calitate de arbitru moral inclus în comisia parlamentară de audieri publice care i-a investigat pe beneficiarii şi victimele aşa zisei "mis-selling culture". În traducere liberă: cultura vânzărilor ratate, periculoase, perverse, cum vreţi. O cultură în sine, în orice caz. Când cel mai înalt ierarh anglican al Regatului britanic este implicat în repararea pagubelor materiale şi morale din societate, avem un semn de maturitate a civilizaţiei, nu doar de milostivire religioasă.

Şi ar putea fi, îndrăznesc să spun, şi un îndemn de acţiune similară în România, unde prinţii bisericii au fost cam absenţi în timpul crizei din dezbaterea publică a şocurilor şi suferinţelor provocate de ea credincioşilor.

După film, o conversaţie aplicată cu dl. Mişu Negriţoiu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară din România. După teoreticieni şi bancheri, am dat de controlori”.  

MIȘU NEGRIȚOIU: Băncile nu și-au revenit. De ce trebuie să crească RCA-ul

„Băncile nu și-au revenit, nu va mai fi niciodată ca înainte. O falimentare a unei instituții-gigant ar fi provocat tulburări masive economice și sociale. Viziunea este acum de o asanare ordonată, chiar dacă intri în faliment, să nu fie unul brusc. Asta a fost lecția după '30 și ce facem diferit față de '30 și de ce. Și iată că o criză de dimensiuni comparabile, până la urmă, n-a avut aceleași efecte sociale”, a explicat Mișu Negrițoiu.

„Stricto sensu, până la urmă nimeni n-a pierdut bani. Băncile sunt reglementate și sunt supravegheate pentru protecția depunerilor consumatorilor, nu pentru altceva. Cei ai în depozite nu trebuie să pierzi. Nimeni nu și-a pierdut un singur depozit în această criză. Nicăieri. Asta a fost o criză foarte bine controlată și ordonată”, consideră președintele ASF.

Dacă te duci și depui în Cipru un miliard de euro cu o dobândă de 10% asta nu mai e depozit, e investiție. Investitorii într-adevăr au pierdut, a arătat bancherul. Oamenii au crezut prea mult în viitor, crede el.

Nicio bancă nu va mai avea aceeași lejeritate în a se expune la risc, nu va mai avea aceleași câștiguri ca înainte, același profit, aceeași reputație. Într-adevăr, trebuie să reconstruiești această încredere, îți trebuie un comportament mult mai umil, mai smerit. Băncile nu mai sunt așa de arogante ca înainte. Nu mai sunt o icoană.

În România, cea mai fragilă este piața asigurărilor, care are și cei mai mulți clienți. S-a produs o debalansare, care pornește de la mentalitatea greșită că RCA este de fapt un impozit și atunci mă duc la cea mai proastă asigurare. Protecția consumatorului – sunt probabil 8 milioane de RCA – începe însă cu educația financiară și civică. Trebuie să ne gândim, ca în orice democrație, că avem niște drepturi, dar și obligații, spune Mișu Negrițoiu.

„Noi acum, la acest produs, încercăm să rebalansăm situația, ca oamenii să nu se ducă și mai ales societățile de asigurări să nu vândă numai produse ieftine, ieftine, fără să asigure nivelul de despăgubire necesar”, a arătat președintele ASF. Aceeași problemă este și la asigurările obligatorii de locuințe, a adăugat el.â

Urmăriți întreaga discuție în materialul video de mai sus.