Sari la conținut

DOCUMENT: După primul val de reforme iniţiate în 2005, România continuă să fie pe ultimul loc în Europa la eficienţa guvernării

 

Documentul Guvernului, prezentat pe 10 noiembrie, în stadiu de proiect şi consultat de Mediafax, conţine o serie de măsuri care ar urma să fie adoptate sub forma unei strategii pentru rezolvarea problemelor de eficienţă administrativă şi precizează că operaţiunea poate fi finanţată şi prin fondurile UE deja stabilite prin Programul Operaţional privind Capacitatea Administrativă (POCA) pentru 2014-2020.

Formularea din material relevă însă o uşoară derută la nivelul Guvernului în cunoaşterea exactă a acestor alocări: "În acest sens au fost prevăzute următoarele alocări pe axele de finanţare ale POCA adresate direcţiilor de acţiune subscrise Strategiei pentru o reglementare inteligentă 2014-2020 :.......CINE LE ŞTIE ???", este scris în proiect.

În documentul prezentat de Mediafax, redactat şi pe baza observaţiilor şi analizelor Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale şi Institutului pentru Politici Publice, se arată că, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, Guvernul a adoptat un set de reforme care au vizat în special calitatea reglementărilor și capacitatea administrației publice de a dezvolta și coordona politicile publice, cu măsuri de îmbunătățire a modului în care sunt elaborate politicile și reglementările, precum și a calității managementului implementării acestora, atât înainte de inițiere, cât și pe parcursul și după implementare.

Reformele au fost iniţiate, arată sursa citată, în special ca urmare a unor "recomandări/condiționalități" ale unor instituții ca Banca Mondială, Comisia Europeană sau Fondul Monetar Internațional.

În document se arată însă că, potrivit statisticilor, după primul val de reforme inițiate în 2005, România continuă să se situeze pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește eficiența guvernării. Această poziție este dată de valoarea unui indicator care ia în considerare, printre altele, capacitatea administrației publice centrale şi locale şi a calității serviciilor publice furnizate, indicator a cărui evoluţie nu s-a modificat substanţial în ultimii zece ani comparativ cu alte state europene, în special în zona Europei de Est, România situându-se constant pe ultimul loc.

"În ultima perioadă de programare 2007-2013, capacitatea administrativă a fost principalul subiect al unui Program Operațional, ceea ce a permis dezvoltarea unor proiecte de reformă ale căror rezultate ar fi trebuit să influențeze pozitiv evoluția acestui indicator. În ciuda faptului că Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative a înregistrat al doilea scor (după Programul Operațional Regional) în ceea ce privește rata absorbției, valoarea indicatorului nu s-a modificat substanțial, ba chiar a cunoscut o scădere față de anii anteriori. Această situație nu este nici acum, în pragul perioadei de programare 2014-2020, cu mult diferită față de cum era acum 7 ani. Administrația publică se confruntă în continuare cu o cronică lipsă de eficiență, motivele fiind legate fie de politizarea excesivă, fie de gradul ridicat de birocrație, de corupție sau de lipsa de leadership în procesul de reformă", este constatarea înscrisă în documentul de la Guvern.

Alte motive indicate pentru această situaţie sunt că actualele cutume din administrația românească indică un interes crescut pentru invocarea procedurilor, chiar și atunci când acestea nu sunt relevante pentru atingerea rezultatelor, iar accentul pe păstrarea unui control excesiv de riguros asupra elementelor de input (proceduri laborioase de alocare a resurselor, etape administrative redundante, controale încrucișate cu solicitări și standarde diferite) denotă o abordare orientată mai degrabă asupra mijloacelor de obținere a unor rezultate de politici publice și mai puțin asupra rezultatelor propriu-zise.

În administrația românească, a fi "conform" în raport cu unele proceduri este mai important decât a fi "eficient", în raport cu rezultatele vizate, este constatarea din document.

Este arătat în acelaşi timp că procesul de formulare a inițiativelor, respectiv de alocare a resurselor în funcție de obiective prioritare, este în continuare deficitar, problemă care poate fi asociată cu lipsa unei implicări a tuturor ministerelor cu atribuții în acest domeniu încă de la începutul reformelor, atât în faza de concepere a măsurilor, cât și în cea de monitorizare a lor, ca exemplu în acest sens fiind indicat Ministerul Finanţelor.

"Din analiza datelor și a evoluției valorilor indicatorilor se constată faptul că, deși poziția României în clasamentul general privind ușurința de a face afaceri este în prima jumătate, pozițiile ocupate în clasamentele pe diferite categorii de indicatori nu sunt la fel de favorabile (de exemplu, în cazul autorizației de construire sau plata taxelor)", se mai afirmă în document.

Este menţionată şi inexistenţa unui sprijin real la nivel politic, care să presupună asumarea și susținerea fermă a schimbărilor de anvergură care vizau cutume administrative "originare în caracterul centralizat al fostei administrații comuniste".

O altă constatare este că lipsa leadershipului a fost însoțită de absenţa viziunii de ansamblu a procesului politicilor publice, dar, mai ales, a problemelor și a etapelor care trebuie parcurse pentru rezolvarea lor.

Pentru soluţionarea problemelor ar urma să fie stabilite metode alternative de reducere a birocrației, care să pornească de la observația directă şi punctuală a activității companiilor private în relația cu autoritățile statului, pentru identificarea acelor reglementări care afectează cel mai mult dezvoltarea companiilor şi eliminarea legislației redundante, inutile și costisitoare, să fie extins gradul de comunicare electronică între mediul de afaceri/cetăţeni şi instituţiile publice, să fie dezoltate proceduri electronice pentru depunerea on-line a documentaţiilor necesare obţinerii de autorizaţii, avize, certificate, acreditări şi să fie introdusă obligativitatea măsurării încă de la început a costurilor administrative generate de noi reglementări.

Ar trebui să fie încurajată şi implicarea societății civile, precum organizaţii neguvernamentale, încă din fazele incipiente de elaborare a propunerilor de acte normative, să fie elaborat lunar un buletin guvernamental cuprinzând cele mai importante propuneri anunțate în şedințele pregătitoare ale reuniunilor Guvernului şi să fie îmbunătăţite "normele de etică", transparență și integritaten adoptarea deciziilor care implică cheltuieli bugetare.

Strategia va fi adoptată prin hotărâre de Guvern.